Noi speranţe la Atena

În noiembrie 2013, după o întâlnire cu premierul Antonis Samaras, cancelarul Angela Merkel lăuda cursul reformelor, apreciind în mod deosebit faptul că Atena a fost capabilă să-şi asigure aşa-numitul "surplus primar" la buget. Pentru prima oară în 11 ani statul elen a încasat mai mult decât a cheltuit, fără a lua în considerare dobânzile aferente creditelor mai vechi.

În opinia ministrului de externe, vicepremierul Evanghelos Venizelos, apropiata vizită a cancelarului Germaniei reprezintă dovada incontestabilă a trecerii Greciei la o nouă etapă. Pe lângă planurile de revenire a ţării pe pieţele financiare, vizita delegaţiei germane ar fi şi un semn al suportului de care Grecia se bucură din partea Republicii Federale - a explicat Venizelos la finalul reuniunii miniştrilor de externe europeni, desfăşurată pe 5 aprilie la Atena.

George Tzogopoulos, reprezentant al ELIAMEP (think tank din Atena) este mai puţin entuziasmat: "Într-adevăr, pieţele agreează sprijinul Berlinului, mai ales că multe dintre reformele promise au fost implementate. Totuşi, numai simbolistica politică nu ajunge." Tzogopoulos crede că e important ca Grecia să-şi respecte toate angajamentele şi-n continuare pentru a putea recâştiga încrederea pieţelor.

Revenirea pe pieţele financiare

De câteva săptămâni încoace, la Atena se discută dacă nu cumva Grecia ar putea reveni pe pieţele financiare chiar şi-n primul semestru al acestui an. Împotrivă vorbeşte reticenţa agenţiei de rating Moody´s de a creşte bonitatea acestei ţări.

O decizie în acest sens era aşteptată acum o săptămână, însă a fost amânată pentru începutul lunii august.

Optimiştii văd în vizita cancelarului Merkel la Atena, un nou impuls pentru ţara grav afectată de criză: conform cotidianului Ta Nea, executivul elen intenţionează ca-n următoarele zile sau chiar în ziua sosirii delegaţiei germane să testeze pieţele prin emiterea unor obligaţiuni de stat pe trei sau cinci ani.

Viitorul e chiar promiţător, este convins analistul economic şi şeful portalului Capital.gr, Thanassis Mavridis: "În prezent, investitorii străini părăsesc ţările cu economii emergente şi caută să facă investiţii sigure în Europa. De aceea, Grecia ar putea avea şanse bune", afirmă Mavridis.

Cu toate acestea, mulţi preferă investiţiile pe termen scurt şi puţini sunt cei care cred în dezamorsarea crizei elene. "Să nu uităm că cererea de obligaţiuni a fost mare şi-n 2009, chiar dacă problemele financiare ale ţării erau tot mai grave. Din experienţele de până acum, preconizata revenire pe pieţele financiare nu înseamnă automat şi sfârşitul crizei datoriilor." În schimb, prezenţa Greciei pe aceste pieţe ar presupune noi şanse prin infuziile de capital proaspăt de care ar beneficia economia - crede Thanassis Mavridis.

Încurajările Germaniei

În ultimele luni, politicienii din Germania au urmărit îndeaproape programul de reformă elen. În seara de Ajun, secretarul de stat în Ministerul Federal de Externe, Michael Roth, a efecutat o vizită fulger în Grecia. Două săptămâni mai târziu, Atena l-a primit pe şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier.

La începutul lunii martie a avut loc vizita de stat a preşedintelui Joachim Gauck, iar cancelarul Angela Merkel se va afla în Grecia pentru a doua oară în decursul a 18 luni.

Faptul că vizitele politicienilor germani se înmulţesc nu este o coincidenţă, crede George Tzogopoulos. "Atitudinea Berlinului faţă de Atena a devenit mult mai cordială după decizia Germaniei de a păstra Grecia în zona Euro", explică analistul. Republica Federală pune preţ pe continuitate şi intenţionează să sprijine activ Grecia în demersurile sale de redresare economică.

Cu toate acestea, ajutorul german soseşte cu mare greutate. În vara anului 2013, ministrul federal al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a aprobat înfiinţarea unui fond de investiţii elen, după modelul concernului bancar KfW, cu un volum de credit de, în total, 500 de milioane de euro. Totuşi, pe fondul dificultăţilor financiare ale Greciei, până acum nu s-a concretizat nimic. Conform ziarului To Vima, cancelarul Angela Merkel ar intenţiona să readucă în prim-plan proiectul cu participarea grupului german KfW, a Fundaţiei Onasis şi a Băncii Europene de Investiţii.