Nimic nou sub soarele Ungariei?

„Ungaria o face mai bine" - mesajul național-conservatorilor FIDESZ, ai premierului Viktor Orban, este omniprezent. Cuvântul „Ungaria” este încadrat într-o săgeată orientată în sus. Căci, nu-i așa?, FIDESZ și, mai ales, Orban, sunt sinonimele succesului Ungariei. În urmă cu patru ani, țara era în pragul falimentului, între timp economia este stabilă cu tendință de creștere și viitorul, așa cum îl propăvăduiește Orban, este „minunat”.

Realitatea - economică și socială - arată, e drept, ușor diferit de cea din poveștile Guvernului Orban. Criza economică este departe de a fi depășită iar o treime din cei zece milioane de locuitori trăiesc în sărăcie. Cu toate acestea, FIDESZ și partenerii lor din micuțul Partid Popular Creștin-Democrat au toate șansele să obțină din nou majoritatea absolută - poate chiar două treimi din mandatele parlamentare, ca și în 2010. Opoziția social-liberală, compusă din cinci partide, ar urma să se aleagă cu 25-30 de procente din voturi.

FIDESZ e în toate

Să fie Orban - cel devenit atât de nefrecventabil în Vest - așa de popular acasă pe cât arată sondajele? Publicistul și expertul în politici externe Attila Ara-Kovács oferă mai multe motive pentru succesul anticipat al alianței lui Orban: „Și-a ținut mobilizat electoratul cu un discurs anti-european, cu așa-numita luptă pentru libertate și cu agitația naționalistă împotriva statelor vecine”. Unei mari părți din populație, Orban le-a venit în întâmpinarea temerilor existențiale generate de globalizare, promițându-le securitate. „În fine, angajații din sectorul public și de stat trăiesc în teamă că își vor pierde locurile de muncă, așa cum antreprenorii se tem că nu vor mai primi contracte”.

Ultimii patru ani au fost unii de transformare pentru Ungaria. În aparatul de stat, în serviciile publice, inclusiv în media, au fost schimbate toate persoanele din fruntea instituțiilor. Orban și-a asigurat, prin sute de legi și ordonanțe guvernamentale, o stabilitate prelungită la putere. Reforma electorală și a funcționării Parlamentului, de exemplu, a fost croită pe interesele coaliței FIDESZ-KDNP. De exemplu, prin redesenarea circumscripțiilor electorale, mandatele în zonele cu electorat favorabil dreptei se obțin cu mai puține voturi decât cele din fiefurile stângii. „FIDESZ a conceput noua legislație electorală pentru a transforma o majoritate relativă la urne într-o majoritate absolută în Parlament”, explică Róbert László de la institutul Political Capital din Budapesta.

Izolarea externă

Evident că Orban nu s-a lăsat doar la mâna unor astfel de legi. Conducerea multor instituții a fost plasată în mâna unor oameni de încredere ai FIDESZ. Afacerile cele mai profitabile au fost plasate cercului intim al conducerii partidului - de exemplu, licențele de comerț cu produse din tutun.

Ideologic, Orban și majoritatea sa parlamentară a alunecat înspre o retorică de dreapta, marcată de naționalism, etnicism, autoritarism și anti-europenism fățiș. În plus, discursurile lui Orban sunt rostite într-un limbaj codat, camuflând resentimentele antisemite și anti-roma în sintagme cum sunt „lumea finanțelor”, „sclavia datoriilor” sau „cămătărie”.

În ce privește relațiile internaționale, Orban s-a izolat și a reaprins, spre atisfacția unui destul de larg public ungar, tensiuni crezute definitiv aplanate, cum ar fi cele cu vecinul România. Și din perspectivă comercială, guvernul de la Budapesta și-a înrăutățit relația cu străinătatea, când le-a oferit cetățenilor reduceri de prețuri la gaz, electricitate, apă și alte servicii, plasând cheltuielile în bugetele antreprenorilor străini care le administrează.

Alternative palide și extremiste

Mai trist este că, în ciuda acestor porniri autoritariste, opoziția social-liberală are prea puține contraargumente. Puterea lui Orban este în bună măsură rodul slăbiciunii opoziției democratice. Liberalii și socialiștii nu au reușit decât în ultimul moment să se alieze într-o opoziție având ca obiectiv (declarat chiar în titulatura alianței) schimbarea puterii - o schimbare în care, de fapt, nu cred cu adevărat: de pe afișele electorale privește către stradă o familie cu figuri triste. „Votul meu, țara mea”.

Surpriza ar putea să vină din partea extremei drepte. Jobbik („Cei mai buni”) și-a moderat, în ultimele luni, discursul antisemit și anti-roma și pozează în naționaliști moderați. Sondajele îi creditează cu 20% din intenția de vot. Este vorba despre acea cincime din unguri care își doresc ieșirea din Uniunea Europeană, reintroducerea sentinței capitale, identificarea politicienilor și funcționarilor statului care au cetățenie israeliană și internarea copiilor roma în cămine.