1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Negocieri sub tensiune la Geneva

Cristian Ştefănescu, ag17 aprilie 2014

Puține sunt șansele ca diplomații care negociază la Geneva o deblocare a situației din Ucraina să ajungă la vreun rezultat.

https://p.dw.com/p/1BkIH
Imagine: Reuters

Cei mai importanți diplomați din Rusia, Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană discută, de azi dimineață, la Geneva, în Elveția, despre modalitățile de de-escaladare a conflictului dintre Kiev și Moscova, pe fondul unor voalate amenințări lansate de liderul de la Kremlin într-o conferință maraton de presă susținută, vreme de cinci ore.

În vreme ce Putin a sugerat că speră să nu fie nevoit să trimită trupe în estul Ucrainei dar își menține pentru orice eventualitate și această opțiune aproape, și a precizat că Moscova se va situa de partea celor care, în Transnistria, vor decide singuri asupra destinului lor, la Geneva, atmosfera este încordată. Diplomații occidentali declaraseră, oricum, înaintea întâlnirii din Joia Mare, că nu speră la vreun dezgheț, nicidecum la deblocarea efectivă a situației. Între Moscova și ceilalți trei participanți la reuniunea cvadripartită există serioase diferențe, legate de rolul Kremlinului  în separarea Crimeei de Ucraina și anexarea ei la Rusia - chiar dacă în intervența sa televizată de astăzi, Putin a recunoscut că militarii armatei regulate a Rusiei au operat în teatrul care a generat actuala criză est-europeană.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deșcița, colegul lui moscovit,  Serghei Lavrov, omologul acestora de la Washington, John Kerry (însoțit de adjuncta sa Victoria Nuland) și responsabila UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton, au început ziua discutând în formule bilaterale despre relaxarea situației, dezarmarea protestatarilor, reforme constituționale și  organizarea alegerilor din Ucraina. Vestul cere cu insistență Kremlinului să își retragă trupele masate în imediata vecinătate a graniței cu Ucraina, Putin răspunzând, la rândul lui, de la Moscova, că „dislocarea avioanelor militare și a tancurilor” Kievului în zonele controlate de protestatarii pro-ruși nefiind o cale de rezolvare a problemei.

Propuneri și amenințări

Delegația ucraineană a anunțat că a venit la discuții cu propuneri în întâmpinarea aspirațiilor minorității ruse - dar și dovezi ale conexiunilor moscovite ale liderilor grupărilor separatiste. De la Washington, Jay Carney, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a transmis că Statele Unite au în vedere o înăsprire a sancțiujnilor instituite la adresa Rusiei, în cazul în care Moscova nu dă semne că se implică în de-escaladarea situației. Și Uniunea Europeană vrea să răspundă cu sancțiuni sporite, în caz că negocierile de la Geneva eșuează, a anunțat, la Paris, președintele Francois Hollande. Anterior, și ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a anunțat ca posibil un summit UE de urgență, în caz că runda de la Geneva nu aduce nici un progres.

În paralel, Alianța Nord-Atlantică își va consolida prezența în Europa de Răsărit, după ce România, Polonia și cele trei state baltice s-au plâns că se simt amenințate de evoluțiile din spațiul ex-sovietic. Germania a anunțat că va trimite șase avioane Eurofighter, care vor supraveghea, din septembrie, pentru patru luni, spațiul aerian al Lituaniei, Letoniei și Estoniei, precum și nava de însoțire și aprovizionare Elba, cu un echipaj de 45 de militari, care va participa, între mai și august, la manevre de îndepărtare a minelor în zona Mării Baltice.

Putin a avertizat, din nou, Europa că nu va putea funcționa fără gazul rusesc. În replică, președintele Comisiei Europene, Jose Durrao Barroso, a cerut, într-o scrisoare transmisă Kremlinului, negocieri pe tema livrărilor de carburant, la care să participe și Ucraina. Într-o scrisoare dostoievskiană transmisă liderilor europeni, Putin amenințase cu întreruperea robinetelor, în cazul în care Kievul nu își plătește datoriile.