1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Negocierea bugetului Uniunii Europene

Bernd Riegert / Vlad Draghicescu19 decembrie 2012

Bugetul comun al Uniunii Europene este proiectat pe durata a şapte ani, altfel decât cel al statelor membre, care este anual.

https://p.dw.com/p/16nAy
Imagine: picture-alliance/dpa

Planificarea bugetară pe mai mulţi ani urmărea să asigure finanţarea proiectelor de dezvoltare europene, gândite de asemenea pe o perioadă de câţiva ani. Aşadar, o dată la şapte ani, ţările membre UE negociază la sânge împărţirea banilor cu Comisia Europeană şi Parlamentul European.

Bugetul Uniunii este finanţat în mare parte din sumele vărsate în vistieria europeană de ţările membre. Statele care plătesc la buget sume mai mari decât cele pe care le primesc înapoi sub formă de subvenţii şi fonduri, nu au nici un interes să transfere sume şi mai mari către bugetul european. Celelalte ţări, respectiv cele care primesc mai mulţi bani decât plătesc la Bruxelles cer sume mai mari. Discuţiile actuale privind bugetul pe următorii şapte ani ai UE se află momentan la faza negocierilor, fiecare stat încercând să obţină o sumă cât mai mare. Rezultatul negocierilor urmează să fie aflat joi.

O mie de miliarde. Mult sau puţin?

Conform unui proiect al Comisiei Europene, din 2014 până în 2020, bugetul anual al UE ar urma să se situeze între 143 şi 151 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă aproximativ 1 la sută din profitul generat de economia comună a UE. În şapte ani, suma ar urma aşadar să fie de o mie de miliarde de euro. "Nu sunt deloc mulţi bani", spune Jutta Haug, parlamentar european din partea social-democraţilor germani, care deţine şi funcţia de vice-preşedinte al comisiei de buget a CE.
Austeritatea în timpul crizei datoriilor este un lucru corect, consideră Jose Barroso, preşedintele Comisiei. Tocmai de aceea, rata de creştere prevăzută în proiectul de buget va fi una moderată, a mai precizat oficialul european, care ar dori în schimb consolidarea componentei sociale a UE.

"Încercarea de a învăţa lecţiile crizei este un lucru bun. Guvernele ştiu şi ele acest fapt şi vor o mai bună disciplină bugetară, mai multă credibilitate şi o mai bine pusă la punct coordonare a politicii economice", a declarat portughezul. Barroso se plânge însă că "lipsa solidarităţii la nivelul UE periclitează proiectul european".
Aproximativ 80 la sută din bugetul CE se întoarce către statele membre sub formă de subvenţii şi proiecte de dezvoltare, restul de 20 la sută asigurând aspecte comune precum politica externă a Uniunii, Parlamentul European, etc. Cele mai mari cheltuieli le reprezintă subvenţiile agrare şi fondurile structurale.

Demonstrationen Griechenland Versetzung Staatsbedienstete in Arbeitsreserve
Mulţi europeni ies pe stradă pentru a protesta împotriva austerităţiiImagine: picture alliance/dpa

Reimer Böge, specialist în finanţe în PE, a declarat pentru DW: "Compromisul nostru ar putea fi îngheţarea cheltuielilor în agricultură şi a fondurilor de coeziune. Cu alte cuvinte, nu am mai acoperi inflaţia. Această manevră ar duce la scăderea cheltuielilor în aceste două domenii şi  la o mai bună finanţare a altor sectoare politice". Böge spune însă că, deşi necesare, aceste lucruri nu vor fi puse în aplicare.
"Avem nevoie nu doar de fonduri, ci şi de proiecte concrete. În Spania de pildă, şomajul în rândul tinerilor este de peste 50 la sută. Acolo nu mai este nevoie de investiţii în infrastructură, ci trebuie combătut şomajul juvenil prin programe sociale", mai crede finanţistul german.

Marea Britanie: "Inacceptabil"

Marea Britanie, unul din marii contributori la bugetul UE, este şi cel mai aprig critic al actualului proiect bugetar prezentat de CE. Premierul David Cameron a ameninţat că ţara lui va face uz de dreptul de veto în caz de nevoie, pledând totodată pentru scăderea sumelor prevăzute pentru următorii şapte ani.
"Ar fi foarte bine să se ajungă la consens, însă este de neacceptat să mărim cheltuielile la nivel european în timp ce alte bugete sunt tăiate. Oamenii din Marea Britanie aşteaptă din partea noastră să fim fermi, iar noi exact asta facem. Mai bine să nu ajungem la nici un consens, decât să avem unul nefericit", a spus premierul David Cameron.

Însă Marea Britanie încearcă să salveze reducerea de care beneficiază la plata sumelor care trebuie vărsate la bugetul UE. De astfel de reduceri beneficiază şi alte ţări, precum Germania, care nu pot profita de pe urma anumitor proiecte europene. Britanicii primesc o reducere pentru faptul că beneficiază de subvenţii agrare foarte scăzute, iar Germania datorită faptului că finanţează o bună parte din reducerea acordată Marii Britanii.
Acest sistem extrem de stufos ar trebui să fie schimbat, sunt de părere Jutta Haug şi Reimer Böge, dar şi unii parlamentari europeni. Tocmai de aceea este din ce în ce mai des vehiculată ipoteza unei majorări a taxei pe valoare adăugată sau implementarea unui impozit unic european.

Europäisches Parlament in Brüssel
Parlamentul European, generator de cheltuieli în opinia lui David CameronImagine: picture-alliance/Daniel Kalker

Angajaţii de la Bruxelles câştigă prea mult

Prim-ministrul britanic David Cameron a solicitat Comisiei să reducă fondurile şi cheltuielile în propria ogradă, menţionând că nu poate fi acceptat faptul că 16 la sută din oficialii UE câştigă peste 100 000 de mii de euro anual. "Aceasta este suma mea preferată atunci când ne contrazicem pe tema bugetului", a spus Cameron.
Însă nu doar britanicii, ci şi francezii şi spaniolii au ameninţat că vor folosi dreptul lor de veto. În cazul în care nu se va ajunge la un compromis între statele membre, Tratatul de la Lisabona, care reglementează funcţionarea UE, prevede ca ultimul buget al Uniunii să rămână în continuare valabil.