1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Nazişti la conducerea primelor asociaţii postbelice ale germanilor expulzaţi

Rosalia Romaniec / Ioachim Alexandru28 noiembrie 2012

Conducerea Uniunii etnicilor germani expulzaţi din fostele provincii ale Reichului a avut după terminarea celui de-al doilea război mondial un trecut nazist. Aceasta este concluzia unui studiu publicat de Institutul.

https://p.dw.com/p/16qb2
Imagine: dpa

Cercetătorii au confirmat acum ceea ce se bănuia de mai multă vreme: două treimi din cei 13 membri care alcătuiau conducerea Uniunii etnicilor germani expulzaţi (Bund der Vertriebenen, BdV), au fost membri ai partidului nazist al lui Hitler, sau au activat în structurile SS.

Uniunea a fost înfiinţată în 1958 şi reunea toate asociaţiile înfiinţate de etnicii germani alungaţi la finalul celui de-al doilea război mondial din diverse ţări ale Europei. Întrebarea cât de strâns au colaborat primii funcţionari ai Uniunii cu regimul nazist a provocat în ultimii ani o serie de speculaţii, iar adversarii organizaţiei au bănuit dintotdeauna că aceştia au avut "un trecut brun". Pentru a pune capăt acestor speculaţii, Erika Steinbach, şefa Uniunii la acea dată, a însărcinat în 2006 istoricii din München să verifice trecutul primilor titulari ai prezidiului organizaţiei. Rezultatul cercetării a confirmat că primii funcţionari ai asociaţiilor de expulzaţi au fost nazişti.

În vederea întocmirii raportului au fost cercetate vreme de şase ani arhive atât din Germania cât şi din ţări ale Europei de Est. Michael Schwarz, unul din autorii studiului a explicat că "numai doi din cei 13 membri ai primului prezidiu al BdV arătaseră clar rezerve faţă de regimul nazist, respectiv s-au menţinut cu consecvenţă în tabăra adversarilor acelui regim". Istoricii bavarezi mai subliniază că "tocmai reprezentanţii generaţiei de mijloc şi mai tinere, care au dominat în anii 50 ai secolululi trecut activitatea asociaţiilor de expulzaţi, au demonstrat o loialitate şi afinitate profunde faţă de foştii nazişti."

Printre foştii nazişti din prezidiul BdV s-au numărat de exemplu Erich Schellhaus, un ofiţer din Silezia, al cărui regiment s-a făcut vinovat în 1941 de mai multe masacre comise pe teritoriul URSS împotriva unor postulaţi partizani sovietici şi Alfred Giller, din Prusia Orientală, care a fost responsabil pentru deportarea şi supunerea la muncă forţată în Germania nazistă a unor ucraineni. În raport sunt pomenite şi numele lui Rudolf Wollner şi Hans Krüger. Primul a fost activ în prezidiul BdV până în anul 2000, fiind laureat al Crucii Federale pentru Merit clasa I. Al doilea a funcţionat în timpul războiului ca judecător în cadrul unor tribunale extraordinare în Polonia ocupată. În acea calitate a contrasemnat mai multe condamnări la moarte. În perioada 1963-1964, Krüger a ocupat chiar funcţia de ministru federal pentru Expulzaţi în cabinetul condus de Ludwig Erhard.

Erika Steinbach, care se află astăzi la conducerea BdV, nu s-a arătat surprinsă de raportul Institutului din capitala Bavariei. În dialog cu DW ea a subliniat că "mulţi din cei aflaţi la conducerea organizaţiei au fost personalităţi foarte apreciate, active în calitate de membri ai parlamentelor regionale sau ai Bundestagului." În plus, Steinbach a respins teza că Uniunea ar fi avut coloratură brună ca urmare a trecutului acelor membri ai conducerii. "Ideologia nazistă nu şi-a putut pune amprenta asupra politicii promovate de BdV", a subliniat responsabila. În aceeaşi declaraţie de presă, Steinbach adaugă că "şi personalităţi cunoscute, între care Günter Grass, au probleme legate de biografie". Abia cu puţin timp în urmă a devenit cunoscut că scriitorul, laureat al Premiului Nobel pentru literatură şi vreme de decenii membru marcant al partidului social-democrat, SPD, a făcut parte în tinereţe din Waffen SS.

Dar, nu toţi sunt atât de degajaţi când vine vorba de trecutul nazist al unuia sau altuia. Însărcinatul cu afaceri parlamentare al ecologiştilor, Volker Beck, de pildă, a calificat declaraţia lui Steinbach drept "încercare neruşinată de a relativiza propriile legături cu naziştii".

Rezultatul cercetărilor efectuate de istoricii bavarezi este de mare actualitate fiindcă la Berlin tocmai se organizează un centru de documentare privind soarta a milioane de germani refugiaţi şi expulzaţi la finele celui de-al doilea război mondial. Acest proiect al guvernului federal are şi însărcinarea oficială de a scoate la lumină convingerile politice ale politicienilor care s-au angajat în cadrul BdV.

Erika Steinbach nu vede însă vreo legătură între rezultatul cercetărilor şi conţinutul expoziţiei consacrate expulzaţilor, aflată în stadiu de proiect. Ea a declarat că una nu are nicio legătură cu alta. Viitoarea expoziţie va fi consacrată soartei refugiaţilor şi expulzaţilor germani, şi nu istoriei diverselor asociaţii ale acestora.