"Semnal potrivit către Rusia"

DW: Domnule Kühn, aceste manevre ale vestului sunt descrise drept “unele din cele mai ample de acest tip”. Cât de importante sunt ele?

Ulrich Kühn: Există trei motive pentru acest exercițiu: mai întâi, NATO trimite astfel un semnal în direcția lui Putin, un semnal potrivit căruia Alianța este pregătită politic și militar să-și respecte obligațiile de protejare a tuturor statelor membre, inclusiv a țărilor baltice; în al doilea rând, este un semnal pentru țările membre din est, conform căruia Alianța este gata oricând să le apere - inclusiv împotriva unei agresiuni rusești; în al treilea rând, manevrele vizează pregătirea trupelor comune pentru noi provocări de ordin militar, de exemplu războaiele "hibride" practicate de Rusia în Crimeea și în estul Ucrainei. Prin urmare, putem spune că aceste exerciții sunt deosebit de importante.

Ce înseamnă faptul că la manevre participă și țări neutre ca Finlanda, Suedia și chiar Elveția?

Finlanda și Suedia se simt la rândul lor amenințate de recentele schimbări în politica externă a Rusiei. Avioanele de luptă rusești au încălcat de mai multe ori în ultimele luni spațiile aeriene ale celor două țări. În Finlanda și Suedia începe să se discute tot mai intens o eventuală aderare la NATO. Implicarea acestor două țări îi semnalează lui Putin faptul că Rusia nu mai este privită ca un partener de încrede, ci ca o amenințare de luat în serios. Se constată de altfel o puternică militarizare a politicii europene de securitate.

Nu este cam penibilă explicația oficială potrivit căreia manevrele ar fi o pregătire pentru o misiune ONU? Toată lumea știe că motivul real este amenințarea rusă.

Manevrele vizează fără îndoială Rusia. Semnalul este: "Rusia agită sabia, dar noi suntem pregătiți!" Treaba cu misiunea ONU este doar un paravan, pentru a nu-i da lui Putin încă o ocazie politică de a-și pune în mișcare propaganda mediatică atât de eficientă. Dar semnalul militar este foarte clar.

Rusia a reacționat deja cu proprii exerciții militare. Sunt asemenea manevre de amploare ale NATO soluția corectă împotriva amenințării rusești sau se tensionează doar și mai mult relațiile cu Rusia?

La momentul actual, aceste ample exerciții sunt binevenite. Tocmai în contextul conflictual actual, când e greu de făcut diferența între urgență militară și necesitatea intervenției forțelor de ordine. De exemplu, prin trecerea frontierei de către aceste unități militare speciale neidentificate. Este un tip nou de amenințare iar unul din scenariile exersate în Letonia vizează tocmai o astfel de situație. Este important să i se arate Rusiei că o abordare militară precum cea din estul Ucrainei nu ar avea nicio șansă în țările baltice. Pe termen mediu și lung, Alianța trebuie să încerce însă să refacă relația cu Rusia. La fel ca pe vremea Războiului Rece, strategia în relația cu Moscova trebuie să fie concepută pe două axe: oferte concrete și serioase de cooperare, dublate de o disponibilitate realistă de apărare. Din păcate, de peste un an, Rusia este cea care continuă să escaladeze tensiunile.

Cât de serioasă credeți că este amenințarea rusă pentru cele trei state baltice - Estonia, Letonia și Lituania -, dar și pentru țări neutre ca Finlanda și Suedia?

În mod realist, Rusia nu prea are cum să le amenințe serios pe cele trei state baltice. În cazul extrem al unui conflict nuclear, SUA ar trebui să fie pregătite să "înlocuiască" Boston, New York și Washington cu Tallinn, Riga și Vilnius. Chiar dacă pare o viziune extremă, ea urmează logica inerentă a politicii de intimidare. Rusia a demonstrat în același timp în Ucraina că este perfect capabilă să orchestreze cu mare succes un război fără a ieși din zona gri, de sub radar. În acest domeniu, NATO are momentan deficite iar țările baltice au atras atenția pe bună dreptate la aceste goluri în politica comună de apărare. NATO trebuie să corecteze aceste neajunsuri.

Sunt Suedia și Finlanda pe drumul aderării la NATO?

Pentru Suedia și Finlanda nu cred că există pe moment o amenințare rusă directă. La fel ca pe vremea Războiului Rece, aceste două țări se află în zona de influență a Rusiei, ceea ce le face potențiale ținte militare în caz de război. Acceptarea lor în NATO în contextul actual ar trimite un mesaj greșit Moscovei. Mai mult, în cele două țări nu există încă o susținere majoritară a aderării la NATO în rândul populației. Dar acest lucru se poate schimba foarte rapid.

Ulrich Kühn este expert în relațiile NATO-Rusia la Institutul pentru Studii de Pace și Politică de Securitate al Universității Hamburg.

Un interviu realizat de Christoph Hasselbach.