1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Moldova, eclipsată de criza din Ucraina"

Robert Schwartz / VD4 iulie 2014

Deutsche Welle a stat de vorbă cu Gernot Erler (SPD), parlamentar german şi coordonator al Bundestagului pentru cooperarea la nivelul societăţii civile cu Rusia, Asia Centrală şi ţările Parteneriatului Estic.

https://p.dw.com/p/1CVxZ
Porträt Gernot Erler
Imagine: picture-alliance/dpa

Deutsche Welle: Domnule Erler, semnarea Tratatului de Asociere între Republica Moldova şi UE la 27 iunie, precum şi ratificarea rapidă a acestuia în parlamentul moldovean sunt un mare succes pentru forţele pro-europene de la Chişinău. Criza din Ucraina, "conflictul îngheţat" din regiunea separatistă Transnistria, unde sunt staţionate trupe ruseşti, precum şi poziţia pro-rusă a regiunii autonome Găgăuzia continuă să îngrijoreze Moldova. În acest context, cât de realiste credeţi că este perspectiva europeană a Chişinăului?

Gernot Erler: Cred că aţi menţionat câteva cuvinte cheie, care generează îngrijorări. Întâmplările din Moldova nu pot fi separate de cele din Ucraina, şi nici de comparaţiile cu evenimentele care au avut loc în Crimeea. Am observat acolo că separatismul este o armă folosită fără a se ţine seama de înţelegerile internaţionale. Întrebarea este ce va face Rusia de acum încolo. Moscova a criticat Tratatul de Asociere cu UE semnat de Moldova, anunţând că va lua măsuri în sensul acesta. S-a precizat că este vorba despre măsuri strict economice, însă pot fi folosite şi alte pârghii, fie că este vorba despre livrările de gaz rusesc sau despre moldovenii care lucrează în Rusia, foarte importanţi pentru bugetul Moldovei. Apoi, să nu uităm de Găgăuzia şi de Transnistria. În Transnistria, în contextul evenimentelor din Crimeea, au existat cereri explicite adresate Rusiei, ONU şi OSCE, în care se cerea recunoaşterea Transnistriei ca stat suveran. Deocamdată, nu avem niciun răspuns clar din partea Moscovei în această chestiune. Situaţia este similară cu cea din estul Ucrainei. Nici acolo nimeni nu ştie ce interese urmăreşte Moscova şi cât de puternice vor fi presiunile ruseşti asupra Republicii Moldova.

DW: Cum va reacţiona Berlinul la evenimentele din regiune?

GE: Parlamentul german a votat o propunere care vizează susţinerea Republicii Moldova în contextul semnării Tratatului de Asociere. Noi cerem Bundestagului să susţină activ această ţară mică, nu prea puternică. Cel mai important lucru pe care trebuie să îl facem în sensul acesta este continuarea eforturilor de găsire a unei soluţii politice în estul Ucrainei. Ceea ce se şi întâmplă. La 2 iulie, a avut loc întâlnirea miniştrilor de externe ai Germaniei, Rusiei, Franţei şi Ucrainei, reuniţi la Berlin, care au stabilit un plan de parcurs. Orice detensionare a situaţiei în Ucraina duce automat la îmbunătăţirea atmosferei în Moldova.

Propunerile avizate de Bundestag prevăd inclusiv susţinere materială pentru Moldova. Desigur, interesul nostru este ca pasul făcut spre Europa să nu eşueze în această societate moldovenească puternic divizată. Apropo de Rusia, Moscova poate să îşi manifeste influenţa inclusiv asupra Partidului Comunist, care conduce în sondaje. La 29 noiembrie vor avea loc alegeri parlamentare în Moldova şi dacă în urma acestora va rezulta o majoritate anti-integrare, viitorul ţării va fi extrem de incert.

DW: Ce credeţi despre riscul federalizării Ucrainei şi, eventual, a Republicii Moldova?

GE: Acest cuvânt este controversat. Ucrainenii refuză să vorbească despre federalizare, referindu-se mai degrabă la descentralizare. Preşedintele Poroşenko are câteva propuneri în sensul acordării de mai multe drepturi regiunilor, inclusiv din perspectivă bugetară. O federalizare amplă ar lărgi foarte mult posibilităţile de influenţă ale Moscovei în regiune. Conducerea Ucrainei este pe deplin conştientă de acest lucru, motiv pentru care o respinge vehement. Şi, din nou, putem face o paralelă cu Moldova pentru că o federalizare ar însemna în orice caz mai puţin decât independenţa Transnistriei. Cu toate acestea, un astfel de conflict îngheţat va fi transformat pe termen lung într-un instrument benefic politicii ruseşti. Impresia noastră este că Rusia este interesată de păstrarea actualului status-quo, indiferent despre ce conflict vorbim - Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabah, Transnistria sau, în viitor, Ucraina de Est. Există întotdeauna posibilitatea de a-ţi spori influenţa într-un context de nesiguranţă.

DW: N-ar trebui ca UE să îşi sporească presiunea asupra Moscovei pentru a soluţiona această situaţie?

GE: Ne aflăm momentan în plină criză şi suntem departe de a găsi o soluţie. Încercăm să detensionăm situaţia. Zi de zi, mor mulţi oameni în această regiune. Vrem să stopăm aceste tragedii şi să determinăm Rusia să urmeze un drum care să facă posibilă găsirea unei soluţii politice. Asta este prioritatea imediată, restul lucrurilor vin mai târziu.

DW: Pornind de la ceea ce aţi afirmat, cât de realistă este perspectiva europeană a unei ţări ca Republica Moldova? Chişinăul vrea ca la mijlocul anului viitor să solicite integrarea în UE.

GE: Răspunsul nostru este limpede: să nu punem căruţa înaintea boilor. Tratatul de Asociere este un proiect solicitant a cărui realizare va dura câţiva ani. Desigur, după încheierea lui, multe valori şi standarde europene vor fi fost adoptate, la fel cum şi alte state au trebuit să facă în procesul lor de integrare. Din acest punct de vedere, Tratatul apropie automat ţara de UE şi o transformă într-un partener al Uniunii. Însă în Tratatul de Asociere nu se vorbeşte concret, în niciun context, despre perspectiva aderării.

DW: Pe de altă parte, în Moldova aşteptările sunt foarte mari. Există cumva pericolul ca o eventuală politică ezitantă a Berlinului sau a Bruxellesului să diminueze entuziasmul pro-UE?

GE: Acest risc există. Însă nu există niciun alt drum în afară de cel care presupune utilizarea acestui parteneriat şi toate posibilităţile care rezultă din el, ţinându-se cont inclusiv de obligaţiile privind reformele nepopulare. Cel mai bun exemplu în acest sens este Polonia. Acolo, timp de 12 ani, guvernele care au făcut reforme nepopulare au pierdut alegerile. Noul guvern trebuie întotdeauna să le continue. Altfel nu se putea. Acest proces va fi unul lung şi dificil şi pentru mica Republică Moldova.