Moldova a uitat de Transnistria

Situația, și așa dificilă, între Chișinău și Tiraspol a devenit și mai tensionată după ce un grup de activiști ai Partidului Liberal au fost reținuți în regiune, iar, săptămâna aceasta, un grup de combatanți, care au participat la conflictul armat de pe Nistru din 1992, a încercat să-i oprească accesul în aeroportul din Chișinău președintelui autoproclamatei regiuni, Evgheni Șevciuk. Tiraspolul s-a enervat mult și amenință că va aplica noi sancțiuni. Situația a devenit și mai dificilă pentru locuitorii din regiune care vor să participe la alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Se cunoaște deja că aceștia nu vor avea nicio secție de votare deschisă în regiune și ei vor fi nevoiți să treacă Nistrul ca să participe la vot. Din experiența altor scrutine electorale se știe că Tiraspolul a încercat de mai multe ori să stopeze accesul autocarelor cu moldoveni dornici de a vota spre secțiile de votare din dreapta Nistrului. Despre problemele cu care se confruntă cetățenii Moldovei în regiune și despre încălcarea dreptului acestora de a-și exercita votul la viitoarele alegeri, a vorbit în exclusivitate pentru Deutsche Welle, Ion Manole, directorul „Promo-LEX”, asociația care apără drepturile cetățenilor din regiune.

DW: Participarea la alegerile din Moldova mereu sunt greu accesibile pentru cetățenii moldoveni din stânga Nistrului. Va fi de această dată așa? De ce administrația de la Tiraspol împiedică accesul cetățenilor la urnele de vot din Republica Moldova?

Ion Manole: Deja de aproximativ 25 ani locuitorilor, în general, dar și cetățenilor Republicii Moldova, în special, care locuiesc pe teritoriul aflat sub controlul regimului ilegal de la Tiraspol nu li se asigură, de către autoritățile constituționale, și nu li se respectă drepturile fundamentale de către administrația regiunii transnistrene.

Dreptul la vot, fiind un drept politic rămâne în regiunea transnistreana a Moldovei (ca și până la independență) un drept formal, prevăzut și garantat numai pe hârtie de către presupusa legislație locală. Despre dreptul locuitorilor regiunii de a participa la alegerile organizate de către autoritățile constituționale nici nu poate fi vorba, acesta fiind practic interzis din 1991.

Pentru a descuraja participarea și implicarea cetățenilor din regiune în procesele și evenimentele democratice din Moldova, regimul neconstițutional/ilegal a exercitat în mod constant și permanent presiuni asupra persoanelor care manifestă atitudine și activism civic/cetățenesc.

De ce totuși li se împiedică accesul? Pentru că în lipsa legitimității, ei numai prin izolarea (informațională și fizică) a locuitorilor regiunii de restul țării pot menține controlul asupra acestui teritoriu. Accesul liber al cetățenilor și circulația liberă ar permite participarea și implicarea lor în procesele democratice, fapt ce reprezintă un real pericol pentru orice regim totalitar și, unde mai pui, că acest regim este și unul ilegal, nerecunoscut de nimeni.

DW: Se pare că partidele politice din Moldova au cam uitat de cetățenii din această regiune. Multe din ele chiar evită subiectul transnistrean. De ce se întâmpla aceasta? De ce partidele nu prea vorbesc în campanie despre Transnistria?

Ion Manole: Da. Pe de altă parte, putem spune că starea lucrurilor din regiune este și rezultatul inacțiunilor autorităților constițutionale, care au preferat de fiecare dată, pe parcursul anilor, să justifice lipsa eforturilor prin lipsa controlului. Or, noi suntem conștienți de faptul că autoritățile constituționale nu dețin controlul de facto asupra acestui spațiu, însă controlul de iure, repsectiv responsabilitatea pentru situația oamenilor de acolo, în mare parte, revine autorităților constituționale de la Chișinău. Este ușor să te scuzi, însă, pentru a fi crezut, e necesar să demonstrezi că ai încercat să te implici în apărarea drepturilor acestor oameni și cetățeni. Numai faptele pot justifica vorbele Guvernului nostru, care de fapt, fiind un Guvern recunoscut la nivel internațional și fiind membru al numeroaselor instițutii și organisme internaționale, are la îndemână toate instrumentele necesare pentru a cere aplicarea normelor dreptului internațional în și pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor locuitorilor regiunii sau, în mod individual, în cazuri concrete ale unor cetățeni.

Respectiv, putem concluziona că partidele politice au tot manipulat opinia publică în campaniile precedente privind capacitățile lor de rezolvare a problemei transnistrene, însa, odată ce au obținut mandatele, au schimbat mesajul și promisiunile pe inacțiuni și justificări, precum că nimic nu se poate. În ultimii ani deja nu mai vorbesc nimic de problemele și oamenii de acolo din mai multe considerente, iar, cel mai probabil, în viziunea mea, este faptul că în mare parte cetățenii activi din această regiune nu mai au încredere în forțele politice. Locuitorii din regiune așteaptă fapte și nu vorbe, însă, pentru fapte, partidele politice au nevoie de oameni competenți care cunosc problemele specifice locuitorilor din regiune și respectiv ar putea veni cu soluții pașnice, legale și inteligente.

O altă cauză ar putea fi și faptul că în regiune au ramas foarte puțini cetățeni activi. Marea majoritate au parăsit regiunea sau, chiar, Republica Moldova, iar cei rămași cunosc faptul că autoritățile promovează ideea precum că oricum nu se poate face nimic pentru a le garanta și respecta drepturile și interesele lor elementare.

DW: De ce partidele din Moldova nu fac campanie electorală în regiunea transnistreană? De exemplu, de ce, cel puțin, nu se duc acolo să se întâlnească cu alegătorii?

Ion Manole: În mod clar acest lucru nu poate avea loc. Imediat se vor înregistra incidente, reținerea reprezentanților și adepților lor. Problema este mult mai complexă și ea nu trebuie scoasă din dulap doar în campania electorală. Asociația Promo-LEX nu obosește să le menționeze de fiecare dată când apare această posibilitate, că o problemă ce ține de situația din teritoriile controlate de regimul ilegal de la Tiraspol trebuie rezolvată pas cu pas și să se lucreze la ea în mod permanent, indiferent dacă se schimbă partidele politice la putere sau nu. Problema participării alegătorilor din Transnistria la alegerile organizate de autoritățile constituționale (la fel ca alte multe probleme și situații) trebuie abordată profesionist și constant cu fiecare ocazie la nivel internațional. Moldova nu face uz de instrumentele pe care le are orice țară membră a instituțiilor și organismelor internaționale (ONU, CoE, OSCE, etc. ). Asupra acestor subiecte trebuie să se insiste inclusiv public și, mai ales, la fiecare intâlnire în format 5+2, CUC sau întrevederile dintre reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol.

Un alt aspect, pe cât de neînțeles, pe atât de grav, este faptul că organele de drept nu respectă și încalcă legislația națională, prin faptul că încălcările admise în mod sfidător de unele persoane ce servesc regimul ilegal (care de fapt în mare parte sunt cetățeni cu acte în regulă a Republicii Moldova) nu sunt cercetate și sancționate conform legislației naționale. Or, legislația noastră națională, precum și angajamentele internaționale ale statului, nu prevăd tratarea diferită a unor persoane care săvârșesc fapte ilegale. Să ne amintim cel puțin de cazul în care un grup de persoane au atacat secția de votare din Corjova în 2007 și 2009. Toate persoanele care au săvârșit fapte penale atunci sunt identificabile, unii sunt cetățeni ai Republicii Moldova, însă organele de drept nu au inițiat și nu au respectat întocmai procedurile legale pentru a le aduce în fața justiției. Astfel de situații au un impact negativ enorm asupra stării de fapt din Transnistria. Pe de o parte, acestea încurajează impunitatea, iresponsabilitatea și agresivitatea unor grupuri de persoane și cetățeni, iar, pe de altă parte sau în acelaşi timp, descurajează cetățenii care așteaptă dreptate și care ar dori să se plângă autorităților constituționale.

Așadar, majoritatea partidelor, indiferent de faptul că sunt parlamentare sau extraparlamentare, nu au o viziune și înțelegere clară asupra situației de acolo, respectiv, în astfel de condiții, nu pot avea idei rezonabile și eficiente de a se adresa și convinge electoratul destul de numeros (cca.10% din toți alegătorii Moldovei) să se implice, să participe și să contribuie. O spun cu mare regret și această opinie reiese din discuțiile noastre cu unii cetățeni din regiunea transnistreana a Republicii Moldova.