Migraţia "ajutorului în casă"

Sunt foarte harnice, rezistente şi de încredere. Au cunoştinţe de limbă germană, sunt prietenoase, poţi apela la ele oricând şi, fireşte, nu cer salarii mari. Astfel sunt descrise cele circa 100.000 de menajere/infirmiere din estul Europei care lucrează în casele germanilor. Fac curăţenie şi cumpărături, gătesc, ajută bătrânii şi bolnavii la diverse activităţi, le ţin companie. 

Deşi nu toate sunt angajate cu forme legale, sistemul german de îngrijire a bătrânilor şi bolnavilor n-ar mai funcţiona la fel de bine fără ele. Costurile pentru acordarea de asistenţă permanentă din partea unui serviciu german sunt şi de până la 10.000 de euro lunar.

"Deoarece în Germania numărul persoanelor care necesită îngrijire creşte în continuu, dar nu există un sistem care să asigure servicii la preţuri rezonabile, piaţa angajatelor aduse din centrul şi estul Europei înfloreşte", afirmă Michael Isfort, de la institutul german de profil (dip) din Köln.

Uşi deschise începând din 2011

De la 1 mai 2011, cetăţenii din aşa-numitele "8 state UE" (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia şi Slovenia) nu mai au nevoie de permis de muncă în Germania. Domeniul de activitate, pregătirea sau forma de încadrare nu mai contează: specialist sau necalificat, angajat sau liber profesionist, aceşti europeni pot lucra în Republica Federală fără acordul autorităţilor. Începând cu 31.12.2013, acelaşi lucru ar urma să fie valabil şi în cazul românilor şi bulgarilor.

Femeile din Croaţia sunt acceptate să muncească în Germania numai dacă fac dovada unei calificări profesionale adecvate şi numai în condiţiile în care niciun cetăţean european nu a manifestat interes faţă de respectivul loc de muncă. Persoanele din state non-UE (Serbia, Bosnia, Albania, Macedonia) nu beneficiază de viză de muncă.

Munca într-o gospodărie germană - cum funcţionează?

Există diverse modalităţi de recrutare, pe căi legale, a unei menajere din estul Europei. În cele mai multe cazuri, familia germană devine angajator - acţiune asociată unei birocraţii aparent stufoase. Primul pas este înregistrarea persoanei angajate la Evidenţa Populaţiei (Einwohnermeldeamt). Urmează eliberarea unui număr de înregistrare la Oficiul Federal al Forţelor de Muncă (Bundesagentur für Arbeit), obţinerea "Cărţii Fiscale" (Lohnsteuerkarte) de la Fisc (Finanzamt) şi încheierea unor contracte pentru asigurare de sănătate (Krankenversicherung) şi accidente (Unfallversicherung).   

Cine decide să-şi angajeze cu forme legale o străină, nu are probleme - spune Beate Raabe de la centrul de recrutare a forţei de muncă străine (ZAV) al Oficiului Federal al Forţelor de Muncă. "Le oferim consiliere atât angajatorilor cât şi viitorilor angajaţi, întrucât dorim să intermediem raporturi de muncă avantajoase pentru ambele părţi".

În funcţie de landul în care muncesc, îngrijitoarele străine primesc între 1500 şi 1900 de euro lunar, brut. Programul de lucru este de 38,5 ore pe săptămână şi au dreptul la concediu plătit. Cunoaşterea limbii germane reprezintă una dintre principalele condiţii pentru obţinerea jobului.

Şi angajatorii străini pot trimite menajere în Germania

Cine are nevoie de ajutor în casă, dar nu doreşte să devină angajator, poate apela la agenţiile de intermediere. Aceasta este cea de-a doua cale legală de recrutare a unei infirmiere/menajere din estul Europei. De regulă, firmele de profil din Germania colaborează cu agenţii de peste hotare, care au personal calificat. De asemenea, aceste angajate dispun de asigurare medicală. În cele mai multe cazuri, într-o casă lucrează două femei, prin rotaţie (la trei luni).  

De asemenea, familiile germane interesate pot opta pentru liber-profesionişti din noile state membre. Aceştia trebuie să facă dovada că sunt asiguraţi în ţările lor de origine. Se încheie un contract particular, iar familia nu este obligată să respecte tariful impus prin lege. Relaţia este "client" - "persoană fizică autorizată", iar serviciile sunt remunerate conform înţelegerii între părţi.

Fără îndoială, femeile din estul Europei completează golul de pe piaţa germană a muncii. Dar faptul că vin să lucreze aici provoacă dezechilibre în ţările lor de origine. Pe lânga lipsa personalului calificat în domeniul îngrijirii, absenţa mai îndelungată a acestora duce la destrămarea multor familii.

Organizaţia Caritas avertizează asupra efectelor nedorite ale muncii în străinătate şi vorbeşte despre consecinţe sociale devastatoare în Europa de Est. Iar câtă vreme Germania nu va găsi soluţii în vederea îmbunătăţirii sistemului său de îngrijire, prin mijloace proprii, infirmierele/menajere din noile state membre vor rămâne la mare căutare.