1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Luarea de ostatici de la Teheran, din 1979, provoacă un scandal diplomatic

Spencer Kimball / Ioachim Alexandru22 aprilie 2014

SUA refuză să-i acorde viză de intrare în ţară ambasadorului desemnat al Iranului la ONU. Afrontul diplomatic are loc într-un moment sensibil şi poate influenţa decisiv negocierile privind programul atomic iranian.

https://p.dw.com/p/1Bm8u
Hamid Abutalebi Iran UNO Botschafter
Hamid AbutalebiImagine: Reuters

În condiţiile unor masive presiuni interne, administraţia americană a refuzat să-i acorde viză de intrare în ţară noului ambasador al Iranului la ONU, Hamid Abutalebi. Decizia Casei Albe se află în flagrantă opoziţie cu uzanţele diplomatice, conform cărora orice stat al lumii este liber să-şi numească reprezentanţii doriţi la Naţiunile Unite, iar SUA nu împiedică prin nimic accesul lor la sediul ONU din New York.

Neobişnuita măsură are următoarea motivaţie: aparent, Abutalebi a participat în 1979 la luarea de ostatici în Ambasada SUA din Teheran. Atunci, 52 de cetăţeni americani au fost ţinuţi prizonieri în Iran vreme de 444 de zile. Luarea de ostatici, iniţiată de un grup de studenţi şi sprijinită de guvernul islamist condus de ayatollahul Khomeini, a fost o reacţie la refuzul administraţiei Jimmy Carter de a-l extrăda în Iran pe Şahul Persiei care se refugiase în SUA. Abutalebi subliniază însă că nu a luat parte la acel eveniment decât în calitate de translator al grupului de studenţi.

"Dat fiind rolul pe care l-a jucat în incidentele din 1979, care au avut un mare impact asupra poporului american, ar fi inacceptabil să-i acordăm viză", a declarat în context Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington.

Un diplomat cu experienţă

Probabil că decizia guvernului de la Teheran de a-l numi pe Abutalebi în funcţia de ambasador la ONU nu a fost una prea înţeleaptă. Dar, cu siguranţă, nu a fost o numire făcută intenţionat pentru a provoca SUA, afirmă Ellie Geranmayeh, expertă în probleme iraniene în cadrul European Council on Foreign Relations. "Anterior, Abutalebi a fost trimis ambasador la UE şi în multe alte ţări", a explicat Geranmayeh pentru DW. "Trecutul lui nu a jucat niciodată un rol atât de mare, cum joacă acum pentru administraţia americană. Cred că partea iraniană nu a avut în niciun caz intenţia să provoace, fiindcă, dacă ar fi vrut asta, ar fi numit un ambasador cu o biografie mult mai dificil de acceptat pentru SUA", a declarat experta.

Refuzul Casei Albe se întemeiază pe o lege care interzice intrarea pe teritoriul american a oricărui reprezentant la ONU care a luat parte la acţiuni de spionaj sau teroriste, sau care constituie un pericol pentru securitatea naţională. Legea a fost votată cu unanimitate de Congres, pentru a interzice intrarea în ţară a lui Abutalebi. Senatorul Ted Cruz, unul din iniţiatorii legii, a subliniat: "Ţara noastră poate trimite un mesaj clar către ţări banditeşti cum este Iranul, acela că SUA nu tolerează comportamente provocatoare şi inamice de acest fel".

Presiuni interne

Preşedintele Barack Obama a semnat deja legea, dar a declarat cu acea ocazie că o vede doar ca pe o recomandare şi nu va permite Congresului să se amestece în acreditarea sau respingerea ambasadorilor la ONU. Simultan, el a subliniat: "Spionaj sau terorism împotriva SUA sau a aliaţilor săi se numără fără îndoală între problemele cele mai grave. Împărtăşesc temerile Congresului, că persoane care au luat parte la astfel de acţiuni caută acces spre ţara noastră sub protecţie diplomatică".

Iranul insistă pentru acceptarea lui Abutalebi

Teheranul a refuzat până acum să numească pe altcineva ambasador la ONU în locul lui Abutalebi. Iranul a adresat o plângere Comitetului pentru relaţiile cu ţara-gazdă, instanţa care supraveghează relaţiile dintre ONU şi SUA. "Această decizie a guvernului american exercită cu adevărat efecte negative asupra diplomaţiei multilaterale şi creează un precedent periculos. Afectează negativ activitatea organizaţiilor inter-statale şi activităţile ţărilor membre", se arată în plângerea semnată de locţiitorul ambasadorului iranian la ONU, Hossein Dehghani.

De altfel, potrivit Ministerului iranian de Externe, Abutalebi a primit deja în anii 90 o viză de intrare în SUA, pentru a se putea deplasa la sediul ONU din New York.

În joc sunt interese mai mari

Incidentul diplomatic în care sunt implicate SUA, Republica Islamică şi ONU are loc într-un moment în care cei cinci membri cu drept de veto din Consiliul de Securitate plus Germania negociază decizia finală privind programul atomic iranian. În noiembrie anul trecut au ajuns la o înţelegere provizorie şi au relaxat sancţiunile economice. În schimb, Iranul a sistat operaţiunile de îmbogăţire a uraniului.

Potrivit lordului Richard Dalton, fost ambasador al Marii Britanii în Iran, atât SUA cât şi Iranul sunt interesate de o încheiere cu succes a negocierilor privind programul atomic. "Părţile vor încerca să poarte aceste negocieri independent de alte evoluţii", a spus Dalton. "Există contradicţii mult mai grave, cum ar fi situaţia din Siria, dar, pe parcursul ultimilor ani, acestea nu au oprit tratativele intense, bilaterale şi multilaterale, legate de programul atomic", a mai evidenţiat fostul ambasador. El deplânge faptul că prezenta dispută iraniano-americană întăreşte "stereotipuri negative" în ambele tabere. Dar Dalton nu împărtăşeşte temerea că aceasta ar putea afecta negocierile pe marginea programului nuclear iranian.