La vânătoare de agenţi străini

Vladimir Putin vorbeşte serios. "Orice imixtiune, directă sau indirectă, în treburile interne (...) este inacceptabilă", a afirmat preşedintele Rusiei în cadrul unei reuniuni a Serviciului de Informaţii (FBS), la mijlocul lunii februarie. Mesajul se referea limpede la organizaţiile non-guvernamentale de pe teritoriul Rusiei.

Începând din noiembrie 2012, cei care se angajează politic, dar beneficiază de susţinere financiară din străinătate, trebuie să se înregistreze ca "agenţi străini". Cu toate acestea, legea este ignorată. Reprezentanţii multor ONG-uri, printre care şi numeroşi apărători ai drepturilor omului din partea Grupului Helsinki Moscova sau ai organizaţiei "Memorial", au refuzat denumirea de "agenţi străini".

Conform unui sondaj de opinie al institutului moscovit "Centrul Levada", realizat în toamna anului 2012, două treimi din ruşi sunt de părere că "agent străin" are o conotaţie negativă.

Se caută "agenţi străini"

Campania îndreptată împotriva organizaţiilor non-guvernamentale a demarat la începutul lunii martie. Sute de fundaţii au primit vizita reprezentanţilor Procuratorii, ai Fiscului, ai Ministerului de Interne sau ai Serviciilor Secrete. Aproape toate s-au derulat după modelul celei de joi (23.03), de la sediul organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului "Memorial". Un inspector de la Fisc a apărut la uşa centrului din Moscova, la ora 10:00. Câteva ore mai târziu, la "Memorial" au venit oamenii Procuraturii care au cerut să vadă toate documentele instituţiei.

Din ce în ce mai multe ONG-uri protestează faţă de acţiunea iniţiată de către organele de control ale statului. Consiliul de coordonare al Forumului Societăţii Civile UE-Rusia vorbeşte despre o "campanie împotriva organizaţiilor civice" şi îi cere Kremlinului argumente. O explicaţie a venit din partea Ministerului Justiţiei care susţine că, în întâmpinarea noii legi a ONG-urilor, verificările au rolul de a a-i localiza pe "agenţii străini".

Critici de la Berlin

Acţiunea de căutare a agenţilor străini i-a adus pe procurorii, inspectorii sau ofiţerii ruşi şi la sediile fundaţiilor germane cu profil politic, afirmă Peter Schulze, fost director al fundaţiei "Friedrich Ebert" (FES) - apropiată Partidului Social-Democrat (SPD). "Controalele per se vizează mai puţin fundaţiile politice germane", este de părere Schulze. Mai degrabă ruşii caută să afle contactele fundaţiilor străine cu ONG-urile autohtone, respectiv dacă acestea din urmă primesc vreun sprijin financiar de la partenerii străini.

Pe lista fundaţiilor germane verificate s-a numărat şi "Konrad Adenauer" (KAS), apropiată Uniunii Creştin-Democrate (CDU). Pe 26 martie, organele de control au vizitat pentru a doua oară sediul KAS din Sankt Petersburg. Dacă la primul control a fost vorba numai despre înmânarea unui chestionar, la cel de-al doilea reprezentanţii Procuraturii au confiscat computerul. Ca urmare, preşedintele fundaţiei, Hans-Gert Pöttering, a criticat dur comportamentul autorităţilor ruse.

Într-o discuţie purtată cu trimisul Federaţiei Ruse, Oleg Krasnitzki, la sediul Ministerului Federal al Afacerilor Externe, şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de acţiunea autorităţilor ruse. Supărările între Berlin şi Moscova apar cu două săptămâni înaintea preconizatei vizite a preşedintelui Vladimir Putin în Germania, la inaugurarea Târgului de la Hanovra (7 aprilie) - eveniment la care va lua parte şi cancelarul Angela Merkel.

Un Kremlin nesigur

Încă nu se ştie care vor fi consecinţele verificărilor efectuate la ONG-uri. Conform legii, cei care refuză să se înregistreze ca "agenţi străini" sunt pasibili de amendă (până la 10.000 de euro) sau chiar îşi pot licenţa. Peter Schulze le recomandă ONG-urilor din Rusia să nu eludeze legea, iar în cazul în care activitatea acestora va fi împiedicată să protesteze.

În opinia fostului director al fundaţiei "Friedrich Ebert", înăsprirea legii ONG-urilor s-a bazat pe motive politice şi a avut rolul unei "înarmări preventive". În urma protestelor declanşate de rezultatele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale (2012), Kremlinului a început să-i piară siguranţa. Conducerea de la Moscova crede că protestele au fost coordonate din afara ţării, spune Schulze. Cu toate acestea, ONG-urile au negat orice amestec.