La revedere, South Stream

Ministrul Economiei din Germania, Sigmar Gabriel, crede că gazoductul South Stream ar putea fi un proiect de viitor. "Trebuie să sperăm că, în clipa în care relaţiile între Rusia, Ucraina şi UE se vor stabiliza, se va putea reîncepe dialogul". La întâlnirea de la Bruxelles a miniştrilor din UE responsabili de domeniile energetice, demnitarul german a catalogat drept "regretabilă" abandonarea proiectului.

Ministrul Economiei din Italia, Claudio De Vicenti, a avut o abordare mai degrabă pragmatică. În opinia lui, UE trebuie să privească spre viitor. "South Stream a fost un proiect important. Am crezut că putem ajunge la o înţelegere cu Rusia", a spus De Vicenti. Italianul a reamintit că Moscova încearcă să îşi modifice strategia, situaţie în care Europa ar trebui să încerce să diversifice nu doar căile de transport, ci și ţările distribuitoare.

South Stream este una din numeroasele "poveşti nesfârşite" din Uniunea Europeană. Dincolo de conspiraţiile ministeriale de la Berlin, după peste şapte ani de la apariţia lui, proiectul pare că se îndreaptă spre nicăieri. Este, oare, opoziţia lui Putin, care a reziliat contractele cu cele opt ţări prin care urma să treacă gazoductul, singura cauză a eşecului South Stream?

Sancţiunile şi preţul petrolului aflat în scădere nu au nicio legătură cu decizia lui Putin, consideră Arno Behrens, expert în domeniul energetic, de la Center for European Policy Studies din Bruxelles.

Astfel de proiecte, spune specialistul, sunt întotdeauna planificate pe termen foarte lung. Behrens afirmă că "insistențele Comisiei Europene cu privire la normele celui de-al treilea pact pentru energie, care presupuneau descentralizarea producţiei şi furnizării pe piaţa de gaz" este motivul reacţiei dure a lui Putin. Gazpromul nu a fost defel încântat că ar putea fi concurat, fiind de părere, de la bun început, că este singurul proprietar al conductei, respestiv unicul distribuitor.

România, Bulgaria şi celelalte şase ţări participante la proiect au discutat între timp cu vicepreşedintele UE, Maros Sefkovic, căruia i s-au plâns din cauza încetării bruşte a proiectului. Sefkovici intenţionează să formeze un grup de lucru pentru a identifica problemele acestor state. Oficialul european a declarat că se pot lua în calcul diverse opţiuni, dar a atras atenţia că "respectarea regulilor europene este foarte importantă".

Mai exact, Bruxelles-ul oricum n-ar fi tolerat monopolul Gazpromului. Acesta este şi motivul pentru care proiectul South Stream s-a născut mort, crede Arno Behrens. Expertul spune că este "greu de priceput cum de s-a putut ajunge la înţelegeri între diverse ţări, când aceste înţelegeri încălcau în mod flagrant dreptul european". Or, spune specialistul, această greşeală iese acum la suprafaţă.

După principiul "Să privim înainte!", după vizitele din Kazahstan şi Azerbaidjan, italianul De Vicenti a declarat că gazoductul de la Baku până la graniţele cu UE se află pe drumul cel bun. Această conexiune cu Marea Caspică, a spus oficialul european, va intra în funcţiune începând din 2019. Acest proiect, a spus comisarul Sefkovici, reprezintă un pas major în direcţia diversificării ţărilor care livrează gaz pentru Europa. Mai mult, au fost deja demarate teste de fezabilitate privind o eventuală "conectare" a altor teritorii cu zăcăminte importante de gaz, din Israel şi Cipru.

Fapt este că, în afară de ţările direct implicate în proiectul South Stream, nimeni nu regretă eşuarea acestuia. Despăgubirile pe care aceste ţări le solicită sunt verificate în acest moment de UE.