La Berlin s-a deschis prima clinică pentru femei mutilate genital

Senait Demisse avea şapte ani - poate opt - când, acasă, în Etiopia, i-a fost îndepărtat clitorisul, într-o ceremonie la care a participat întregul sat. Aştepta la rând - două alte fetiţe erau înaintea ei. "Am văzut ce se întâmplă şi am fugit" - dar au prins-o, povesteşte tânăra Senait Demisse în timp ce se odihneşte într-unul dintre saloanele clinicii berlineze Waldfriede. Nu îşi mai aduce aminte ce a urmat după ce au prins-o - nici durerile, nici balta de sânge în care a zăcut. "Probabil că mi-am pierdut conştiinţa, dar, în orice caz, nu îmi mai amintesc nimic". Şi dă neputincioasă din umeri.

A venit la Berlin pentru că "vreau înapoi ceea ce mi s-a furat; vreau să fiu iarăşi întreagă". Zâmbeşte. La 34 de ani este una din cele două femei care beneficiază, în premieră, de serviciile noii clinici pentru victime ale mutilării genitale deschisă la Berlin. Aici va fi supusă unei intervenţii de chirurgie plastică reparatorie, clitorisul mutilat urmând să îi fie reconstruit. "Nu e o operaţie simplă, pentru că mutilarea s-a produs cu mult timp în urmă şi ţesuturile şi-au modificat mult structura", explică Roland Scherer, chirurgul care va conduce intervenţia medicală

Mutilarea genitală (cunoscută în lumea medicală sub acronimul FGM, provenit de la denumirea în limba engleză) se practică în multe zone ale Africii, în unele părţi din Asia şi chiar în Orientul Mijlociu. Bucăţi din clitoris şi chiar din labii sunt îndepărtate iar cusătura ce se aplică apoi este câteodată atât de îngustă încât de abia mai rămâne o fărâmă de deschizătură. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că aproximativ 150 de milioane de femei şi fetiţe au fost victimele acestei intervenţii brutale - unele la vârsta de numai patru ani. În multe ţări, practica este interzisă; în Germania se pedepseşrte cu 15 ani închisoare.

Motivele pentru care multe fete devin victime sunt variate. În anumite culturi, femeile "netăiate" sunt declarate "murdare". "În ochii altor femei, dacă ai 45 de ani dar nu eşti tăiată eşti mai tânără decât una de 15 ani care a fost deja tăiată", povesteşte Evelyn Brenda, angajată, în Kenia, în lupta împotriva FGM. Nefiind supusă acesti tratament, Evelyn Brenda nu are voie, în ţara ei natală, să ia loc la masa adulţilor.

E greu să lupţi cu tradiţiile vechi. Multe mame suferă când îşi aud fetiţele speriate plângând - dar le e teamă că, ocolind rirtualul, vor fi marginalizate şi nu îşi vor găsi niciodată un soţ. Până acolo, însă, intervin complicaţiile psihologice şi medicale: incontinenţă, dureri, complicaţii în timpul vieţii sexuale (mergând până la frigiditate) şi la naştere. "FGM este, pur şi simplu, o crimă" - sentinţa îi aparţine ambasadoarei speciale a ONU şi activistei pentru drepturile omului Waris Dirie. Argumente: "Femeia suferă. Suferă când dă naştere unui copil, suferă când se culcă cu un bărbat".

Fundaţia "Desert Flower", condusă de somaleza Dirie (devenită celebră în lume prin romanul omonim şi prin angajamentul ei împotriva mutilării genitale), susţine financiar clinica, preluând consturile aferente spitalizării pacientelor fără asigurare medicală. "În principiu, pot veni femei de oriunde din lume", explică medicul Scherer, care estimează la circa 100 numărul anual al pacientelor ce pot fi supuse unei operaţii de chirurgie plastică reparatorie.

Prin întregul său concept, clinica de la Berlin este unică. Alături de medici lucrează aici şi terapeuţi şi psihologi. Din punct de vedere al tehnicii medicale, însă, operaţia reconstructivă nu este inedită: tot mai mulţi medici, în special ginecologi, încearcă astfel de proceduri, explică Dan mon O'Dey, şeful clincii de chirurgie plastică din Aachen. De multe ori i s-a întâmplat să fie sunat de colegi care-i cereau indicaţii prin telefon. În loc să îl flateze, această situaţie îl nelinişteşte - şi chiar îl înfurie: "Nici n-o să vă vină să credeţi câte femei am operat pentru a repara ce au stricat medici care credeau că se pricep".

Metoda reparatorie dezvoltată de O'Dey implică reconstrucţia simultană a clitorisului şi a labiilor exterioare. Medicul german cu origini nigeriene este mulţumit că pacientele sale îşi recâştigă încrederea de sine şi o anumite stare de normalitate; mai mult, chiar: în funcţie de cât de complicată a fost mutilarea, se poate ajunge şi la satisfacţie sexuală. Toate acestea nu sunt, însă, decât o apropiere de normalitate, comentează medicul din Aachen. O reparare totală este, însă, imposibilă, plus că femeile rămân cu traumele suferite.

Senait Demisse este convinsă că soluţia cea mai bună este lupta împotriva mutilării genitale. După operaţie ar vrea să se întoarcă în Etiopia şi să îşi convingă compatrioţii să-şi salveze fiicele de la FGM. "Şi le voi spune fetelor să cheme poliţia dacă cineva încearcă să le taie", spune Demisse, zâmbind. Deocamdată şi-a convins mama - şi nu e puţin lucru: cele cinci surori mai mici pe care Senait Demisse le are nu vor mai trece prin trauma pe care ea a trăit-o.