Klaus Iohannis: „România trebuie să-și valorifice mai bine oportunitățile“

DW: Domnule Preşedinte, aţi primit încrederea majorităţii românilor pentru a ajunge la conducerea ţării, deşi iniţial toate sondajele îl arătau pe Victor Ponta câştigător. Cum credeţi că aţi obţinut această victorie, despre care nu numai analiştii politici spun că ar fi una istorică?

Klaus Iohannis: Cred că istorică este în primul rând mobilizarea oamenilor care s-au prezentat în număr neașteptat de mare la urne. Întreaga lume a putut vedea cum arată devotamentul pentru democrație și libertate al cetățenilor români. A fost impresionant. În al doilea rând, cred că am spart multe tipare și prejudecăți despre cum se face politică și ce este posibil în România. Iar oamenii au înțeles acest lucru, iar votul lor și mai ales prezența masivă la urne ne-au dat tuturor un semnal clar: românii doresc o schimbare profundă a modului în care se face politică în România.

“România lucrului bine făcut”. Acesta a fost sloganul dumneavoastră electoral. Cum va arăta mai concret această Românie?

Concret, viziunea mea este cea a unei Românii puternice și prospere, în care fiecare ne facem treaba, în care proiectele începute sunt duse la bun sfârșit, în care legea este lege pentru toți, în care politicienii și instituțiile servesc cetățenii și lucrând împreună facem ca România să arate așa cum ne dorim. Am propus în programul prezidențial cu care am candidat 11 teme pe care este necesar să creăm consens la nivelul societății și mediului politic, începând cu viziunea asupra marilor sisteme publice – sănătate, educație, pensii, dar și domeniul economic.

Aţi promis că veţi garanta statul de drept în România şi că veţi lupta împotriva corupţiei. Cum veţi reuşi să faceți aceste lucruri cu o majorotate ostilă în parlament? În ultimii doi ani, tensiunile au fost continue între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Ce puteţi dumneavoastră să schimbaţi?

Cred că președintele are un rol esențial în a garanta statul de drept și independența justiției, inclusiv continuarea luptei anticorupție. Acestea sunt chestiuni esențiale, importante pentru democrația din România și trebuie înțelese de toate guvernele și de toate partidele. Indiferent cine deține la un moment dat majoritatea parlamentară pe aceste teme este necesar un consens politic, nu doar la nivel declarativ, ci și în fapte.

La prima intervenție publică pe care am avut-o după ziua alegerilor m-am exprimat foarte clar în acest sens și am cerut partidelor politice să demonstreze că au înțeles semnificația reală a votului din 16 noiembrie prin câteva decizii foarte clare: respingerea definitivă a legii care ar fi permis amnistia și grațierea persoanelor vinovate de fapte de corupție, ridicarea imunității și încuviințarea cererilor făcute de justiție care vizează parlamentari. Deja s-a întâmplat acest lucru, în decurs de doar două zile. Deci, se poate. Președintele poate fi cel care generează consens pe teme majore.

În contextul crizei din Ucraina, România se află într-o poziţie geo-politică complexă, fiind statul european cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina. Care sunt priorităţile dumneavoastră în ceea ce priveşte politica externă?

Ca Președinte al României voi urma și consolida direcțiile majore de politică externă existente astăzi: Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, rolul și locul României în NATO, rolul și locul României în Uniunea Europeană. Iar în contextul geopolitic complicat în care ne aflăm, România trebuie să se comporte ca un partener serios, de încredere, pe care aliații pot conta.

V-aţi bucurat de sprijin din partea politicienilor germani, inclusiv a cancelarei Angela Merkel. După alegeri, şi Preşedintele Joachim Gauck v-a felicitat, oferindu-vă în acelaşi timp ajutorul Germaniei în implementarea reformelor. Putem vorbi despre o nouă eră în relaţiile bilaterale româno-germane?

Da, eu cred că și relațiile României cu Germania pot intra într-o nouă etapă, în mod particular, dar nu numai cele cu Germania. Cred că în general România trebuie să treacă la un nou nivel în interiorul Uniunii Europene. România poate și trebuie să devină un partener mai profilat în organismele din care face parte și să-și valorifice mai bine oportunitățile pe care le are ca țară.