Juncker şi femeile

Termenul de fapt a şi expirat. Până la 1 august, statele UE ar fi trebuit să-i prezinte şefului CE candidaţii pentru posturile de comisari europeni. Cinci din cele 28 de guverne nici n-au catadicsit să dea curs solicitării. Şi nu doar atât, numărul candidatelor propuse de ţările membre ale UE este extrem de redus, în pofida apelurilor repetate lansate de Juncker.

În vechea Comisie, 9 dintr-un total de 28 de posturi erau ocupate de femei, ceea ce ar corespunde unei cote de 33%. Jean-Claude Juncker speră să poată ajunge cel puţin la acelaşi procentaj în noua sa echipă. Evident că ar dori un număr şi mai mare de comisare.

Uniunea Europeană şi-a propus ca până în anul 2020 să poată impune prin lege o cotă de reprezentare a femeilor în posturile de conducere în economie de 40 la sută. Ar fi ca atare logic ca tocmai la acest capitol UE să constituie un exemplu.

Purtătoarea de cuvânt a lui Juncker, Natasha Bertaud, a declarat la Bruxelles că preşedintele CE intenţionează să crească numărul femeilor în noua sa echipă. Cu o săptămână în urmă, ea a ameninţat chiar că formarea Comisiei Europene se va amâna, dacă nu se va întruni numărul dorit de femei.

Deocamdată, Juncker se poate baza doar pe patru candidate: Federica Mogherini (Italia), Kristalina Gerogieva (Bulgaria), Cecilia Malmström (Suedia) şi Vera Jourova (Cehia). Eventual poate şi pe daneza Conni Hedegaard. În discuţie mai e şi o candidată din Slovenia.

Ameninţările lansate de PE

Martin Schulz, reales în funcţia de preşedinte al Parlamentului European, a semnalizat deja că e nevoie de un număr mai mare de femei în Comisia Europeană. Mai mult decât atât, Schulz a ameninţat că Parlamentul va respinge întreaga Comisie, dacă nu se va atinge o cotă de reprezentare a femeilor cel puţin la fel de ridicată precum cea de acum.

Legislativul european ar urma să se pronunţe asupra noii Comisii în octombrie. Martin Schulz, care a candidat şi el la funcţia de preşedinte al CE, a promis în campania electorală o cotă de 50 de procente, în cazul în care va fi ales. Parlamentul European întruneşte în rândurile sale femei în proporţie de 36 la sută.

Apeluri fără ecou

Dar oricât s-a străduit Juncker să convingă guvernele membre, oricât le-a implorat, tot n-a primit mai multe propuneri feminine. Şi e greu de crezut că va reuşi asta până la viitorul summit al UE, de la finele lunii august. Căci mai trebuie să ţină cont de un alt aspect - candidata sau candidatul trebuie să fie şi nimerit pentru resortul pe care ar urma să-l conducă. Ţările mari vor portofolii importante, iar ţările mici nu vor să fie ignorate. Statele nordice nu-şi doresc la resortul Finanţe un comisar dintr-o ţară sudică şamd.

Apoi statele central şi est-europene nu vor ca politica de Externe şi Secuirtate să fie gestionată de o persoană prea îngăduitoare faţă de Rusia. Concret, aceste ţări se opun numirii în această funcţie a şefei diplomaţieie italiene Federica Mogherini, numire asupra căreia insistă premierul de la Roma, Matteo Renzi. Unele guverne răsăritene susţin, în schimb, candidatura Kristalinei Gerogieva din Bulgaria. Germania a anunţat că vrea să-l menţină şi în noua echipă pe comisarul Günther Oettinger. Angela Merkel nu s-a lăsat impresionată de apelurile disperate ale lui Juncker de a desemna o femeie.

"Nu există drept de veto"

Preşedintele Franţei Francois Hollande, l-a propus pe fostul ministru al Finanţelor, Pierre Moscovici, pentru un post de comisar european, mai precis pentru a gestiona politica monetară a UE. Cu alte cuvinte, Moscovici ar veghea şi asupra respectării pactului de stabilitate monetară şi ar putea feri Franţa să fie sancţionată dacă nu respectă prevederile pactului. S-a zvonit că ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a respins categoric cadidatura socialistului francez, cu care de altfel întreţine, privat, relaţii bune de prietenie.

Jean-Claude Juncker a declarat, în context, penturu "Le Quotidien", că nimeni nu are un drept de veto în această chestiune. "Subliniez din nou, singur preşedintele CE formează Comisia, nu şi guvernele statelor membre". Aşa stând lucrurile, se anunţă de pe acum o luptă strânsă între preşedintele Comisiei Europene şi Consiliul UE, alcătuit din şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre. Noua Comisie ar trebui să-şi înceapă activitatea pe 1 noiembrie.