1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

INS îşi dezvăluie secretul

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti4 iulie 2013

Recensământul din 2011 sugerează că la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu cvorumul de participare a fost atins.

https://p.dw.com/p/192Bp
Imagine: ullstein bild - Imagebroker.net

O scânteie care riscă să reaprindă incendiul. Rezultatele finale ale recensământului sugerează că la referendumul de demitere a preşedintelui cvorumul de participare a fost îndeplinit. În orice caz primul ministru Victor Ponta a făcut un comentariu acid: "Am văzut şi eu datele finale ale recensământului, mai bine mai târziu decât niciodată, doar că, din păcate, am fost peste 50% în 29 iulie noi cei care am dat lovitura de stat, cum ar spune unii rămaşi în urmă”.

Potrivit preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, citat de Agerpres, numărul persoanelor cu vârsta de peste 18 ani din populaţia stabilă a României era, în octombrie 2011, de 16.269.839. Or, dacă lucrurile stau aşa ar putea însemna că numărul real al cetăţenilor cu drept de vot a fost supraevaluat la referendumul din 2012 ca şi la toate alegerile precedente.

Potrivit Biroului Electoral Central, la referendumul de demitere a şefului statului din 29 iulie 2012, din 8.459.053 de alegători care au participat la scrutin, 7.403.836 s-au pronunţat pentru demiterea preşedintelui, iar 943.375 împotrivă. Totodată, 111.842 voturi au fost nule, adică 1,32%. Or, numărul de 8.459.053 reprezintă în mod evident mai mult de jumătate din numărul 16.269.839.

Dacă lucrurile stau cu adevărat aşa şi dacă nu asistăm la o simplă eroare statistică, atunci listele electorale au fost suprapopulate cu aproape 2 milioane de alegători, adică diferenţa de la 16.269.839 la 18.292.464.

Preşedintele Traian Băsescu a replicat agresiv cu referire la comentariul de mai sus al primului ministru: "Dacă a făcut această afirmaţie atunci arată că a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate în ceea ce spune. Recensământul face o situaţie a populaţiei care locuieşte în România, nu a celor milioane de majori care sunt în afara frontierelor".

Într-adevăr aici se află miezul discuţiei. Recensământul nu alcătuieşte liste electorale, dar ar trebui să reprezinte o imagine exactă a realităţii demografice, care să nu intre în contradicţie cu situaţiile existente la ministerul de interne. În plus preşedintele Băsescu se înşeală: recensământul, aşa cum bine se ştie, a avut rubrici speciale pentru cei care locuiesc în ţară, pentru cei plecaţi pe durate scurte şi cei care au plecat pentru mai mult de 12 luni. Aşadar asistăm la o gravă incongruenţă.

Din punct de vedere politic nu se va schimba nimic la suprafaţa lucrurilor. Acordul de coabitare dintre preşedinte şi premier presupune implicit că toate aceste tensiuni ar trebui resorbite mai înainte de a provoca tulburări grave pe scena politică. Dar din punct de vedere moral preşedintele şi aşa şubrezit a mai primit o lovitură puternică. Tentativele sale de revenire în prim plan sunt serios puse sub semnul întrebării chiar dacă desigur legal vorbind el nu poate fi contestat.