Homosexualitatea motivează acordarea de azil?

Judecătorii din Luxemburg au decis îngrădirea posibilităţilor de a verifica credibilitatea persoanelor care declară că au avut de suferit în ţara de origine, din cauza orientării sexuale.

Altfel spus, autorităţile sunt îndreptăţite să verifice declaraţiile celor care cer azil din acest motiv, dar se interzic întrebările legate de practicile sexuale. Decizia Curţii Europene de Justiţie face referire la dreptul fundamental la demnitate şi respectarea vieţii private.

Procesul a fost iniţiat după ce trei bărbaţi originari din Sierra Leone, Senegal şi Uganda au solicitat azil în Olanda, cererea fiind justificată de orientarea lor homosexuală. În legislaţia Uniunii Europene, homosexualitatea este recunoscută ca motiv de acordare a azilului. Autorităţile au respins însă cererile, pe motiv că declaraţiile celor trei ar fi lipsite de credibilitate. Unul dintre bărbaţi s-a oferit chiar să se supună unui test, iar altul a prezentat un film relevant pentru orientarea lui sexuală.

După respingerea cererii de azil, un tribunal din Olanda s-a adresat Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg.

Decizia judecătorilor de aici a fost acum dată publicităţii. Dar ea nu trebuie acceptată de un stat suveran, fiind mai degrabă orientativă. Ultimul cuvânt va fi rostit de un tribunal olandez.

Situaţia individuală şi personală

Tribunalul de la Luxemburg recomandă ca, în momentul în care se realizează un test de credibilitate, să se ţină cont de situaţia personală a solicitantului de azil, inclusiv de mediul familial şi social din care provine. Aşa s-ar putea obţine o imagine mai clară a discriminării din cauza orientării sexuale.

Controlul realizat de autorităţi nu trebuie însă să vizeze practici sexuale şi nici dovezi voluntare precum "supunerea la teste care să stabilească homosexualitatea sau prezentarea unor filme cu conţinut sexual explicit în care apar persoanele verificate".

Judecătorii luxemburghezi consideră că aceste mijloace afectează demnitatea persoanei şi că nici nu pot fi folosite ca probe la dosar.

Dacă astfel de probe ar fi acceptate, atunci s-ar crea impresia că "probele au fost solicitate în mod expres". În decizia Curţii de Justiţie se accentuază că solicitantul de azil nu trebuie considerat ca fiind mai puţin credibil, pentru că refuză să ofere detalii intime şi să îşi declare în mod deschis homosexualitatea.