Happy-end dramatic pentru bugetul UE

"Este ocazia potrivită de a face pasul spre o mai mare predictibilitate a cheltuielilor, spre creştere şi dezvoltarea pieţei muncii", a comentat cancelara federală Angela Merkel, la sfârşitul celor opt ore de discuţii purtate la Bruxelles cu şefii de stat şi de guvern UE. Mai clar a vrut să fie preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, cel care, spre dimineaţă, a venit cu următoarea declaraţie: "În ce priveşte bugetul UE există consens absolut".

Sigur că lucrurile nu au stat atât de simplu. Premierul britanic, David Cameron, de exemplu, a ţinut cu tot dinadinsul ca Londra să nu fie nevoită să contribuie suplimentar la bugetul Uniunii. Şi, într-un final, a punctat şeful Executivului luxemburghez Jean-Claude Juncker, europenii au făcut - iarăşi - pe plac Marii Britanii. Începând din 1984, Marea Britanie contribuie mai puţin la bugetul comunitar pe motiv că primeşte mai puţin din fondul comunitar pentru agricultură. Până de curând, rabatul britanicilor se situa la 3,6 miliarde de euro anual. De data aceasta s-a decis chiar o creştere cu 200 de milioane a rabatului.

Săptămâna trecută, planul de buget părea departe de a fi acceptabil pentru toţi membrii Uniunii. Parlamentul European şi Guvernele naţionale au avut mult de negociat - şi au făcut-o până în dimineaţa summitului, compromisul ivindu-se în ultimele ceasuri dinaintea întâlnirii de joi, de la Bruxelles. Până în 2020, cheltuielile Uniunii vor fi de 908 miliarde de euro, cu posibilitatea de a le extinde până la 960 de miliarde. În cifre absolute, contributorul net cel mai consistent este Germania, care oferă aproximativ nouă miliarde de euro anual. Polonia este beneficiarul net cel mai mare cu 11 miliarde de euro primiţi din bugetul de la Bruxelles.

"Pactul pentru creştere nu poate funcţiona în absenţa unui fond dedicat acestei creşteri. Altfel spus, fără bani. Iar fondul nostru de creştere este tocmai bugetul comunitar. În absenţa acestui buget nu ne-am fi putut îndeplini obligaţiile în materie de creştere", a comentat şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Aproape jumătate din cele peste 900 de miliarde de euro ar urma să plece, în următorul ciclu bugetar de şapte ani, către regiunile cu deficienţe structurale. Uniunea Europeană ar urma să sprijine autorităţile locale şi antreprenorii în creşterea investiţiilor în dezvoltarea economică. Ca şi până acum, 40% din banii comunitari se vor duce pe subvenţiile agricole. Măsurilor de combatere a şomajului în rândul tinerilor le sunt alocate şase miliarde de euro, bani ce trebuie cheltuiţi în următorii doi ani deja.

Preşedintele Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, se bucură de garanţiile instituite în sensul cheltuirii efective a celor 900 de miliarde puse la bătaie de Uniune. În actualul exerciţiu bugetar, 55 de miliarde de euro s-au dus direct înapoi la statele contributoare; din 2014, fondurile neaccesate vor putea fi redirecţionate spre alţi ani sau chiar spre alte proiecte. Prin urmare, bugetul devine mai flexibil. În plus, viitoarea Comisie şi viitorul Parlament European vor reverifica şi, eventual, chiar modifica bugetul - anume, la finalul lui 2014, după alegerile europene şi după instalarea viitorului Executiv comunitar.

Dificultatea negocierilor s-a datorat şi noii situaţii create odată cu drepturile egale de decizie de care beneficiază Parlamentul European în luarea hotărârilor comunitare. Înainte de acordurile de la Lisabona, şefii de state şi de guverne se jucau singuri de-a elaborarea bugetului UE. Bugetul nu poate fi transpus în practică în absenţa votului din Parlamentul de la Bruxelles. Martin Schulz mizează, însă, pe o majoritate consistentă.

Dacă seara de joi, 27 iunie, ar fi avut alt deznodământ (de exemplu, din cauza lui Cameron, care ar fi putut bloca adoptarea bugetului), lucrurile ar fi devenit relativ scumpe pentru UE. În absenţa unei înţelegeri s-ar fi lucrat cu bugetul din anul premergător, în cazul dat, bugetul pe 2013. Or, bugetul pe 2013 a fost de 143 de miliarde - înmulţit cu şapte ani, cât durează exerciţiul bugetar, ar fi dat 1001 miliarde de euro.