Guvernul de la Chișinău se clatină

Deși sprijină în continuare Republica Moldova, UE își exprimă din ce în ce mai des îngrijorarea în legătură cu încercarea autorităților de la Chișinău de a mima reformele și lupta cu corupția. Într-un raport despre implementarea politicii europene de vecinătate cu 16 ţări partenere, situate la Est şi la Sud-Est de UE, prezentat miercuri la Bruxelles, Comisia Europeană și înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politici de securitate, Federica Mogherini, au reclamat timiditatea Chișinăului în combaterea corupției. De asemenea, oficialul european a menționat că „în Moldova se observă o tendință de a mima implementarea reformelor, în special în domeniul justiției”.

Comuniștii vor să scape de miniștrii reformatori

Obiecțiile UE nu coincid, însă, cu cele ale comuniștilor care vor să-și retragă susținerea politică pentru cinci miniștri din guvernul pe care l-au votat pe18 februarie 2015. Printre miniștrii contestați de comuniști se numără: ministrul Educației, Maia Sandu, unicul care a implementat cu succes reforme palpabile și a reușit să diminueze corupția în sistem, și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Natalia Gherman, căreia i se datorează semnarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE și liberalizarea regimului de vize cu UE, dar și noul ministru al Apărării, Viorel Cibotaru, care, recent, într-un interviu, a pledat pentru apropierea de NATO. Liderul comunist, Vladimir Voronin, nu a precizat care sunt obiecţiile faţă de miniştrii vizaţi, dar a spus că va vorbi cu „acei tovarăşi care i-au înaintat şi i-au convins pe comunişti să voteze acest Guvern”.

În cazul în care comuniștii ar înainta o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, căderea sau menținerea acestuia ar depinde de votul deputaților liberali (pro-europeni, dar în opoziție). „Nici o fracțiune din Parlament nu poate înainta moțiune de cenzură, deoarece sunt necesare cel puțin 25 de semnături ale deputaților. Cu atât mai mult nici o fracțiune nu ar putea vota demisia Guvernului, deoarece pentru aceasta sunt necesare 51 de voturi”, susține șeful grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleț. El a spus că mizează „pe rivalitatea declarată între socialiști și comuniști care, chiar dacă și-ar uni forțele, nu ar aduna 51 de voturi”. (…) „Eu nu-mi imaginez ca împreună cu ei să voteze și deputații PL”, a spus Streleț. El a recunoscut că dependența de votul comuniștilor este „o formulă nefericită de guvernare, una impusă de niște circumstanțe regretabile”. „Gândul că deputații comuniști vor vota cumva sau nu vor vota este stresant pentru noi. Încă mai sperăm că o majoritate parlamentară pro-europeană împreună cu PL este posibilă – o coaliție care să ne scutească de această dependență de votul comuniștilor”, a menționat Valeriu Streleț.

Imposibilitatea implementării reformelor pro-europene, în condițiile unei coaliții minoritare sprijinite de comuniști, a fost principalul argument invocat de ex-premierul pro-european Iurie Leancă atunci când, împreună cu alți colegi, a părăsit Partidul Liberal Democrat din Moldova. El a spus că nu-și imaginează cum vor fi promovate reformele pro-europene în condițiile unei alianțe cu comuniștii și că, de fapt, „reformele sunt înghețate pe o perioadă nedeterminată”, iar „Moldova este condusă de comuniști”.

UE nu mai acceptă mimarea reformelor

În raportul prezentat miercuri Comisiei Europene de către Federica Mogherini se menționează că „Republica Moldova are o situaţie politică stabilă, a înregistrat progrese în materie de drepturi ale omului şi libertăţi fundamentale, dar nu reușește să lupte eficient cu corupția și nici nu se vede o voință politică pentru implementarea reformelor”.

Joi, 26 martie, ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, s-a întâlnit la Chișinău cu ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs (ţară care deţine în prezent Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene). S-a discutat în special despre apropiatul Summit al Parteneriatului Estic de la Riga, din 21 și 22 mai curent. Edgars Rinkēvičs a reiterat și cu această ocazie importanța continuării luptei împotriva corupției, reformării sistemului judiciar și stabilizării sistemului financiar-bancar al țării.

Moldova amână depunerea cererii de aderare la UE!

Anunțul a fost făcut de ministrul moldovean al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Natalia Gherman, în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său leton Edgars Rinkēvičs. Cererea urma să fie depusă la summitul Parteneriatului Estic de la Riga. Potrivit Nataliei Gherman, „lucrurile încă se află în proces”, dar cel mai important este ca „Republica Moldova să implementeze reformele” în așa fel încât nu doar să fie depusă cererea de aderare, dar să fie începute și negocierile de aderare. „Un obiectiv strategic pentru actualul Guvern este lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Este un obiectiv pentru întreg mandatul actualului Guvern. Cererea de aderare pentru a căpăta statut de candidat nu este un scop în sine, este o etapă care are drept scop să ne pregătească pentru obiectivul strategic – lansarea negocierilor de aderare”, a declarat ministrul Gherman. Ea a precizat că depunerea cererii de aderare este un „moment tactic atât pentru Republica Moldova cât și pentru Uniunea Europeană”, iar summitul de la Riga este doar „un prilej bun pentru a raporta colegilor din UE cum se dezvoltă procesul de reforme în conformitate cu Acordul de Asociere”.

Vineri, la Chișinău, va sosi și secretarul de stat pentru Afaceri Europene al Franţei, Harlem Désir, la invitaţia ministrului Natalia Gherman.