Grecii vor rămâne cu moneda europeană

Deşi i s-a cântat prohodul de mai multe ori în ultimele luni, Grecia a reuşit, în extremis, să evite falimentul şi să plătească ratele datorate creditorilor internaţionali. Nu pentru că ar fi crescut spectaculos veniturile la buget, ci datorită ajutorului primit din partea Băncii Centrale Europene. "Băncile greceşti sunt susţinute în acest moment cu lichidităţi de către BCE, bani pe care îi folosesc pentru cumpărarea de titluri de stat greceşti. Această manevră oferă Atenei câteva săptămâni de linişte", spune Nicolaus Heinen, analist la Deutsche Bank.

Grecia trăieşte de pe azi, pe mâine, motiv pentru care tot ce poate face în acest moment este să amâne plăţile restante. La sfârşitul acestei săptămâni, statul elen trebuie să achite o sumă grasă, motiv pentru care trebuie să umble la obligaţiuni pe termen scurt, în valoare de 1,4 miliarde de euro. Din iunie până în decembrie, anul trecut, Grecia a restituit FMI nu mai puţin de 5,4 miliarde de euro. Bani mulţi pe care, însă, grecii nu îi au.

Pentru a înlocui vechile datorii cu noi datorii, autorităţile de la Atena au nevoie nu doar de cele 7,2 miliarde de euro din cel de-al doilea fond special, ci şi de un al treilea fond. Bani suplimentari, spun creditorii, vor fi acordaţi Greciei doar dacă ţara va face aşa-numitele reforme - măsuri impopulare pe care premierul Alexis Tsipras nu doreşte să le pună în practică în forma dorită de partenerii europeni.

Europa are nevoie de Grecia

Situaţia pare că nu are rezolvare. Chiar dacă nu crede că va fi luată o decizie favorabilă Greciei la întâlnirea miniştrilor de finanţe din zona euro de luni, Nicolaus Heinen este aproape convins că cele 7,2 miliarde de euro din actualul fond special vor fi virate grecilor pe ultima sută de metri, la sfârşitul lunii iunie.

Bancherul estimează de asemenea că Greciei îi va fi acordat şi un al treilea fond. "Să nu uităm că Grecia se află într-o zonă geostrategică deosebit de importantă. Europa are nevoie de Grecia ca gardian la sud de Mediterana. Din acest motiv, nu cred că europenii vor lăsa Grecia să se prăbuşească financiar", crede Heinen.

Guvernul elen este conştient de acest atu, pe care îl foloseşte cu multă îndrăzneală în cadrul negocierilor cu creditorii internaţionali. "Abordarea guvernului de la Atena arată că şansele Greciei de revenire nu sunt nici pe departe atât de rele precum sugerează presa", consideră Heinen. Chiar şi într-un atare context, nimeni nu poate garanta evitarea falimentului. "Administraţia publică şi sistemul politic sunt atât de haotice, încât nu este exclus să apară o incapacitate de plată pe termen scurt", este de părere analistul.

Acest lucru nu ar însemna, automat, că ţara va renunţa la moneda unică europeană. În definitiv, spun experţii, 80 la sută din titlurile de stat greceşti sunt deţinute de alte ţări din zona euro. În situaţia în care autorităţile de la Atena nu mai pot plăti datoriile, problema este a întregii "familii", iar Banca Centrală Europeană ar face tot ce-i stă în putinţă pentru a rezolva situaţia. Nicolaus Heinen este de asemenea convins că Grecia va rămâne în zona euro. "Ţările cu o monedă puternică nu pot face faţă cu o monedă slabă", afirmă reprezentantul Deutsche Bank. În cazul revenirii la drahma grecească, aceasta nu s-ar putea impune în faţa monedei europene, este de părere analistul.

Evident, rămânerea în zona euro nu rezolvă impasul grecilor. Politica fiscală instabilă şi riscurile politice nu vor dispărea peste noapte. Dimpotrivă, spune Heinen - ele vor continua să-i pună în mare dificultate pe partenerii europeni.