Germania a depăşit criza şi datorită imigranţilor

Şomajul din Spania a determinat-o pe românca Florica (nume schimbat de redacţie) să-şi caute un nou început în Germania. Lucrase 13 ani în Spania ca asistentă medicală, iar soţul ei era angajat în construcţii. “Iar apoi n-am mai găsit nimic de lucru”, povesteşte femeia de 48 de ani.

Conform OECD, Germania era în 2012 cea mai atractivă ţară pentru emigranţi, după Statele Unite. Dar, ca să profite din plin de avantajele migraţiei în creştere, mai trebuie să se schimbe câte ceva, spun experţii. Oficiul German de Statistică arată că în 2013, numărul străinilor care locuiau în Germania a crescut cu 459.000 faţă de anul precedent, majoritatea europeni. E cea mai mare rată din 1992 încoace. Herbert Brücker, cercetător în domeniile migraţie şi piaţa muncii, preconizează o nouă creştere uşoară în 2014. Concluzia lui se bazează pe trei motive: dificultăţile financiare din zona euro, creşterea migraţiei din diverse regiuni de criză din lume şi liberalizarea pieţei muncii pentru români şi bulgari de la începutul acestui an. “Liberalizarea pieţei muncii are un efect extrem de important”, spune Brücker. Iar cifrele o demonstraeză: “Românii şi bulgarii care deja trăiau în Germania şi-au găsit de lucru, iar cei care vin acum sunt şi ei aproape total integraţi pe piaţa muncii”.

Plătiţi mai prost

Institutul german de cercetare a pieţei muncii şi profesiilor preconizează că pe parcursul anului 2014, numărul net de români şi bulgari veniţi în Germania va fi de 130.000 – 135.000. Este important însă de menţionat că salariile lor sunt mult mai mici decât ale cetăţenilor germani, şi anume în medie 1.860 euro brut. În comparaţie, media salariilor germanilor se ridică la 2.920 euro brut. Cu toate acestea, mulţi imigranţi români şi bulgari sunt tineri, incepători, alţii muncesc sub calificările lor, în gastronomie, agricultură sau îngrijirea bătrânilor.

Polonia rămâne ţara din care cei mai mulţi emigranţi se îndreaptă către Germania. Dar şi mulţi dintre aceştia au joburi care nu necesită nicio calificare, spune Brücker. “E clar că avem o problemă în Germania cu recunosşterea calificărilor obţinute în străinătate”. Multe firme au refuzat, din diverse motive, să angajeze est-europeni înalt calificaţi. “Mai trebuie schimbate multe pe piaţa muncii”. Ferda Ataman, şefa Oficiului german de presă pentru imigranţi, crede că Germania are nevoie de o politică migraţionistă flexibilă, realistă şi mai bine coordonată, care să meargă dincolo de legislaţia europeană, potrivită necesităţilor de pe piaţa internă.

Studiile arată că unul dintre motivele, pentru care economiei germane i-a mers atât de bine după criza financiară, a fost libertatea de mişcare a forţelor de muncă în interiorul UE. “Ne merge atât de bine, pentru că muncesc la noi atât de mulţi imigranţi. Şi pentru că ne merge atât de bine, vor să vină şi mai mulţi”.

Condiţii dificile

Franziska Woellert, de la Institutul pentru Populaţie şi Dezvoltare din Berlin, spune însă că „Vin mulţi oameni în Germania acum, dar asta nu înseamnă că situaţia nu se poate schimba. Atunci când economia îşi va reveni în ţările lor, se vor duce înapoi, sau vor pleca altundeva.” Şi Woellert e de părere că diplomele obţinute în străinătate trebuie recunoscute mai uşor. “Altfel vom avea numai oameni cu studii superioare din străinătate, care devin la noi şoferi de taxi”.

Institutul German pentru Economie (IW) propune în plus recrutarea forţelor de muncă din afara Europei, ca de pildă din zone cu populaţie tânără, ca India, Indonezia sau Vietnam.

În ceea ce-i priveşte pe est-europeni, în timp ce mulţi îşi caută viitorul în Republica Federală, alţii decid să se întoarcă acasă. Oficiul German de Statistică (Destatis) a publicat la începutul lui 2014 un studiu, care arată că în ultimii doi ani s-au întors acasă în jur de 200.000 de bulgari şi români.

Românca Florica a ales să rămână. S-a angajat deocamdată ca îngrijitoare de persoane. Ca să i se recunoască diplomele, trebuie să facă o practică de trei luni şi să obţină certificatul de limbă germană.