Gauck: O dezbatere periculoasă

"E greşit şi periculos pentru pacea internă dacă se sugerează că imigranţii dăunează acestei ţări, că ne iau locurile de muncă sau că periclitează sistemul social", subliniază Joachim Gauck. Întrebat fiind dacă deţinerea de către partidele aflate la guvernare în Germania (CDU/CSU şi SPD) a unei majorităţi covârşitoare de 80 la sută în Bundestag nu favorizează crearea de curente populiste şi extremiste în afara Parlamentului, preşedintele federal apreciază că temerile sale în acest sens nu sunt chiar aşa de mari, dat fiind că aceste curente nu sunt foarte puternice. Şi nici nu există, din perspectiva sa, semne că aceste tendinţe ar putea lua amloare pe viitor. De ce? Pentru că "avem o societate civilă vigilentă, o presă şi politicieni angajaţi, care combat extremismul şi populismul. Cu toate acestea trebuie să avem grijă ca anumite dezbateri să nu creeze angoase".

În dezbaterile pe tema migraţiei, declanşate în contextul deschiderii pieţei germane a muncii pentru cetăţenii UE, români şi bulgari, la începutul anului, atrage atenţia Gauck, ar fi corect să li se explice oamenilor, cât se poate de clar, că migraţia e benefică acestei ţări. Şi anume "nu numai pentru că frânează procesul de îmbătrânire al societăţii noastre, nu numai pentru că ne ajută să ne păstrăm un anumit standard de viaţă şi să ne asigurăm viitorul, dar şi pentru că ne oferă diversitate culturală. În ciuda problemelor pe care le implică, diversitatea culturală reprezintă o îmbogăţire".

În dialogul cu autorii FAZ, Günter Bannas şi Günther Nonnenmacher, Joachim Gauck salută faptul că discuţiile pe tema migraţiei se poartă ceva mai raţional în ultima vreme. "Migraţia creează desigur şi probleme", reaminteşte Gauck, "iar corectitudinea politică nu are voie să împiedice numirea acestora". Un exemplu: "În discuţia aprinsă privind imigranţii români şi bulgari, e vorba de fapt de un grup anume de migranţi, în speţă de romi", explică preşedintele Germaniei. Care adaugă că "mulţi dintre romi vor să-şi găsească un loc de muncă, vor să-şi întreţină financiar famlia, vor să trăiască pur şi simplu în linişte. Din păcate, romii sunt pe mai departe o minoritate discriminată în Europa. Aceste chestiuni trebuie dezbătute la nivel poltic. Dar, totodată, ar trebui numite şi problemele care împovărează unele regiuni din Germania: că unele familii de romi, de pildă, nu vor să-şi dea copiii la şcoală, reducându-le astfel şansele în viaţă."

Statului german i-ar reveni sarcina de a face propuneri şi de a susţine integrarea romilor în societate, e de părere Gauck, adăugând că "migranţii dispun de drepturi justificate în această ţară, dar şi de obligaţii, la fel de îndreptăţite".

Preşedintele se mai arată a fi un mare susţinător al modelului economiei sociale de piaţă, o "caracteristică genială a Germaniei Federale" (cu atât mai mult cu cât el a "crescut într-un sistem al economiei planificate şi în dictatură", în fosta RDG), şi al ideii europene. "Voi rămâne până la sfrâşit un european convins şi anume mai ales pentru că sunt german", spune Gauck. În opinia sa, în special oamenii care au trăit experienţa războiului şi a perioadei postbelice, după cea de-a doua conflagraţie mondială, n-au cum să nu fie europeni convinşi. E cazul majorităţii generaţiei din care face parte. Joachim Gauck vorbeşte, în context, şi de "temerile multora în Europa de a-şi pierde identitatea naţională", temeri de care e conştient. Dar, "moneda euro n-are prea mari şanse să reziste decât printr-o politică financiară comună. Problemele economice şi sociale cu care se confruntă unele ţări nu pot fi rezolvate decât prin soluţii paneuropene pe termen lung. La fel, ameninţările teroriste şi militare nu pot fi contracarate decât printr-o politică de securitate şi apărare comună", atrage atenţia preşedintele.

La întrebarea dacă observă paralele între situaţia de astăzi şi cea existentă la începutul Primului Război Mondial, de la a cărui declanşare se împliesc 100 de ani, Joachim Gauck răspunde ferm negativ. "Situaţia din Europa este astăzi, din fericire, cu totul alta decât cu un secol în urmă".

În finalul amplului interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung, întrebat dacă ar fi interesat de un al doilea mandat, dat find că la cei 74 de ani ai săi se bucură de o stare de sănătate bună, preşedintele Germaniei a menţionat că nu este prima dată că i se pune această întrebare şi, desigur, nici ultima. "Daţi-mi voie, cu tot respectul, să refuz cu plăcere răspunsul", a spus Gauck.