1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Funcţionarii greci ar putea pierde statutul de angajat pe viaţă

Jannis Papadimitriou, Cristian Ştefănescu 3 mai 2013

Partidele au dezbătut şi negociat pe marginea unei legi care ar putea să le coste voturi, dar, în cele din urmă, s-a luat decizia ca până la sfârşitul lui 2014 să fie daţi afară din aparatul de stat 15.000 de angajaţi.

https://p.dw.com/p/18R7V
Imagine: dapd

Constituţia Greciei protejează, din 1911, locul de muncă al funcţionarului public. Şi nu a fost doar un moft sindical. Până atunci, funcţionarii publici erau victimele alternanţei la putere şi ale intereselor de partid. Fiecare nou şef al Guvernului considera ca pe un drept sacru înlăturarea funcţionarilor de stat în vederea instalării unor prieteni ai partidului.

În deceniile din urmă, lucrurile au plonjat în cealaltă extremă: funcţionarii publici nu mai puteau fi daţi afară nici măcar în cazul unor păcate profesionale majore. Cât de absurdă a ajuns situaţia reiese dintr-o recentă relatare a ziarului atenian Ethnos: Epaminondas Korkoneas este poliţistul care, în 2008, l-a împuşcat mortal, în plină stradă, pe un tânăr de 15 ani; condamnat la închisoare pe viaţă, Korkoneas primeşte în continuare 30% din salariul pe care l-a avut în perioada în care era poliţist.

Avocaţii lui Korkoneas au ştiut să speculeze la maxim portiţe legale prin care au reuşit să zădărnicească - prin repetate amânări - încercările consiliului de disciplină de a-l sancţiona pe colegul condamnat. Abia apariţia articolului semnat de jurnalista Maria Psará în paginile ziarului Ethnos au determinat instanţa de etică să se întrunească într-o şedinţă normală.

Cazul prezentat nu este nici pe departe unul izolat. Aproape că nu este zi în care să nu iasă la iveală noi situaţii la fel de absurde. Doi consilieri locali care au ucis un primar, au fost condamnaţi şi primesc, în închisoare, jumătate din salariul pe care îl încasau în libertate; fostul director financiar al primăriei din Salonic, condamnat la detenţie pe viaţă pentru fraudă, este în continuare plătit cu un sfert din salariul avut cât timp s-a aflat în funcţie; sau: un celebru chiulangiu, dovedit de zece ani ca atare, dar care continuă să se bucure de întreaga leafă.

Actuala putere tripartită de la Atena promite, însă, că va pune capăt acestor practici. Pe lista viitorilor disponibilizaţi din raţiuni disciplinare se află deja 1500 de funcţionari publici cu diverse condamnări. Până în 2014, guvernul condus de conservatorul Antonis Samaras intenţionează să restructureze masiv sectorul public până în 2014, un total de 13.500 de angajaţi ai statului urmând să fie trimişi în şomaj. E drept că ministrul de Interne a stârnit un val uriaş de consternare când a anunţat că sectorul public, odată trecut prin cura de slăbire, va deschide porţile pentru 15.000 de angajări. Analistul politic Dimitris Tsiodras, fost purtător de cuvânt al Guvernului, are o explicaţie pentru acest gest: "Disponibilizările nu sunt parte a unui program de austeritate ci a unei reforme a sistemului administrativ; nu se urmăreşte economisirea a 300 de milioane de euro ci înlocuirea funcţionarilor necalificaţi cu specialişti tineri". Aşadar, problema sistemului public din Grecia nu ar fi numărul angajaţilor ci lipsa profesionismului acestora şi accesul lor în funcţii prin intermediul relaţiilor personale sau de partid.

Abia în vara anului 2010 a avut loc primul "recensământ" al angajaţilor statului, comandat de ministrul de Finanţe din epocă, Giorgos Papaconstantinou. Rezultatul: 768.000 de bugetari, doar în subordinea administraâiei centrale. Troica finanţatorilor străini ai Greciei (UE, FMI şi Banca Mondială) cer reducerea numărului funcţionarilor publici la 644.000, o valoare apropiată mediei înregistrate în statele OECD. Dimitris Tsiodras nu crede că e un efort dramatic, astfel că atenţia ar putea fi concentrată pe optimizarea serviciilor publice, în aşa fel încât Grecia să poată fi adusă pe un curs economic ascendent. "Am trăit deseori experienţa opoziţiei aparatului de stat la orice tip de reforme. Am simţit că le e foarte frică de orice lucru nou", comentează Tsiodras, adăugând că există o evidentă orientare spre un egalitarism păgubos, constând în recompensarea identică a celor harnici şi a celor fără chef de muncă.

Jurnalista Maria Psará nu crede în puterea de schimbare generată de schimbarea de generaţie şi se teme că noul sistem va naşte o minge pe care o vor pasa de colo-colo viitoarele constelaţii ale puterii. În plus, există riscul unor abuzuri săvârşite în numele sancţionării funcţionarilor cu probleme, conchide Psará. Până una alta, din perspectiva troicii creditorilor, timpul presează: în absenţa unei reforme a sistemului public, următoarea tranşă a împrumutului acordat Greciei, în valoare de aproape nouă miliarde de euro, poate rămâne blocată.