Criza din Donbass

Cea de-a cincea întâlnire a miniştrilor de externe din Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia, de la Berlin, nu s-a soldat cu măsuri concrete pentru soluţionarea crizei din Ucraina. Singurul rezultat al negocierilor a fost un apel comun pentru încetarea focului şi retragerea armamentului greu din Donbass. Aşa numitul "Acord Minsk 2", încheiat la mijlocul lunii februarie, nu a fost luat în serios până acum de nici una dintre părţile beligerante. Confruntările armate, care nu încetat nici măcar în perioada Sărbătorilor de Paşte, ca şi actele de sabotaj şi atacurile teroriste asupra soldaţilor ucraineni dovedesc fragilitatea acestui acord.

Teama de adevăratul război

Mai este "Minsk-2" cu adevărat relevant? Judy Dempsey, expertă în cadrul centrului Carnegie Hall din Berlin, crede că ambele părţi au respectat, în mare, părţi ale înţelegerii: "Adevărata valoare a Acordului este dată de încetarea uciderii civililor", a declarat aceasta pentru DW. "Oamenii sunt de multe ori uitaţi, în asemenea conflicte. Casele le sunt distruse, nu ştiu încotro să o apuce. Unii o iau către Rusia, alţii spre Kiev sau spre vestul Ucrainei. Nu avem voie să uităm aspectul uman al acestui îngrozitor război", accentuează Dempsey.

Jean-Sylvestre Mongrenier de la institutul Thomas More din Paris este sceptic. El crede că Rusia se foloseşte de Acordul de la Minsk, doar pentru a lua o pauză strategică. "În acest timp, Putin încearcă să divizeze UE şi NATO. În realitate, avem de-a face cu un conflict geo-politic de durată, a cărui miză este ordinea europeană şi internaţională." "Revizionismul Kremlinului reprezintă o ameninţare pentru întreaga lume", afirmă expertul. O politică de "appeasement" ar putea implica revenirea la "darvinismul politic", avertizează Mongrenier. El adaugă că un eşec al fragilului Acord ar putea duce la un adevărat război între Rusia şi Ucraina.

Sancţiuni sau arme?

De pe acum însă situaţia din Donbass nu poate fi considerată ca un armistiţiu. Potrivit misiunii OSCE în zonă, numai în ultima săptămână în apropiere de Doneţk s-au înregistrat circa 1200 de explozii. S-a tras chiar şi luni seara, când la Berlin, miniştrii de externe se consultau asupra situaţiei din Ucraina. Aproape zilnic mor soldaţi.

Luptele continuă şi în apropiere de Mariupol. Oraşul ar putea deveni următoare ţintă a separatiştilor, se tem observatorii, atât cei din Kiev, cât şi cei din occident. "Rusia nu poate controla Crimeea în condiţii acceptabile, decât prin crearea unui coridor terestru între ceea ce Kremlinul numeşte <Noua Rusie> şi peninsula Crimeea", spune Mongrenier. El este convins că oraşul port Mariupol, ca punct strategic, se află într-un pericol iminent.

În cazul în care cel mai rău scenariu s-ar adeveri, occidentul va reacţiona, sunt de părere atât experta din Berlin cât şi politologul din Paris. "Sancţiunile sunt singura carte de care dispune occidentul. Germania nu va aproba livrarea armelor, ceea ce nu înseamnă că toate ţările vor proceda întocmai şi nu vor oferi arme Ucrainei. În acest caz, UE nu poate dicta", menţionează Dempsey. "Acum, majoritatea statelor din UE sunt împotriva înarmării Ucrainei. Dar unele ţări cred că nu ar fi o idee rea."

Mongrenier: "Evitarea înfrângerii armatei ucrainene"

Expertul de la Paris Mongrenier este sigur că occidentul va trebui să livreze arme Kievului, în cazul în care oraşul Mariupol va fi atacat. "Trebuie evitată înfrângerea. Ucraina este un stat suveran, recunoscut de comunitatea internaţională, membru al ONU şi al Consiliului Europei, care are dreptul de a se apăra", mai spune Mongrenier.

Expertul francez este de părere că o nouă rundă de confruntări în Donbass se va solda cu înlăturarea oricăror neînţelegeri între Germania şi Franţa, garanţii europeni ai Acordului de la Minsk. "Dacă Putin vrea să mai anexeze alte părţi din teritoriul ucrainean, distrugând ordinea europeană, atunci Parisul şi Berlinul vor fi obligate să reacţioneze şi să colaboreze foarte strâns. Diferenţele referitoare la abordarea conflictului nu ar trebui supra-apreciate", conchide politologul francez.