Facebook et. comp versus poliţie

Pentru poliţia din Hanovra a devenit deja o obişnuinţă să apeleze, prin intermediul propriului cont de Facebook, la utilizatorii care ar putea oferi indicii în anumite anchete.

Cel mai recent apel datează de marţi, 13 noiembrie, şi sună cam aşa: "Dragă comunitate Facebook, vă solicităm sprijinul. Vă rugăm să ne comunicaţi...", apelul continuând cu un amânunt important "nu ne oferiţii indicii prin funcţia comentarii, ci contactaţi-ne la nr. de telefon...."

Apelul îmbină argumente pro şi contra folosirii reţelelor de socializare în anchetele poliţieneşti. Pe de-o parte, impactul asupra publicului larg este mai mare decât în cazul clasicelor canale precum ziare sau posturi de radio şi televiziune. Peste 110.000 de utilizatori au activat funcţia like pe pagina poliţiei din Hanovra.

Anchetele care includ şi indicii obţinute prin reţelele de socializare se extind. Nu de puţine ori, poliţiştii au avut succes folosind aceste noi platforme de comunicare.

Internetul nu şterge informaţiile şi nici falsele acuzaţii

Pe de altă parte însă, aceste anchete nu respectă întocmai prevederile legale. Poate fi foarte uşor invocată protecţia datelor personale, în cazul în care un utilizator comentează sau oferă indicii concrete despre martori, suspecţi sau alte detalii, care nu sunt de interes public. Persoane nevinovate sau pe nedrept suspectate pot fi virtual acuzate.

Ce se întâmplă însă atunci când un potenţial angajator, care apelează la internet pentru a găsi referinţe despre posibilul angajat, găseşte tocmai aceste informaţii nedovedite şi neadevărate?

O persoană complet nevinovată poate fi incriminată, doar pe baza unor informaţii lansate de persoane anomine, care informaţii nu mai pot fi şterse niciodată de pe paginile virtuale.

"Prin orice mijloc"

Pentru cei mai puţini convinşi de utilitatea unor anchete online, există îndemne clare pe pagina de Facebook a poliţiei din Hanovra: "Nu vă lăsaţi impresionaţi de protecţia datelor personale! Dacă indiciile ajută la prinderea unor criminalii periculoşi, atunci orice mijloc este legal."

Legal însă există o piedică. Prevederile nu lasă loc la interpretări: "Pentru a câştiga atenţia utiliatzorilor de internet se impune ca apelurile lansate de organele de anchetă să fie publicate pe pagini speciale, precum cele ale poliţiei. Nu trebuie implicate servicii private de internet." Şi totuşi Facebook este o platformă privată. În cazul în care poliţia ar posta fotografii pe conturile de Facebook, atunci ele nu s-ar mai regăsi pe servere controlate de autorităţi ci pe unele private.

Reglementări urgente

Opiniile politicienilor în acest caz sunt clar diferite. Ministrul de justiţie din landul Hessa, democrat-liberalul Jörg-Uwe Hahn, solicită celor în drept să creeze reţele sociale speciale pentru organele de anchetă. Un proiect de lege urmează să legalizeze urmărirea publică şi să interzică publicarea detaliilor pe servere private.

Există însă şi politicieni cu o atitudine rezervată. Senatoarea pe Justiţie din Hamburg, social-democrata Jana Schiedek, aminteşte de respectarea legii protecţiei datelor în momentul în care se decide publicarea de fotografii pe reţelele de socializare. "Se impune un control strict, astfel încât pozele să fie transferate de pe serverul poliţiei pe servere private."

Poliţia federală aşteaptă acum ca miniştrii de resort din landurile federale să pună bazele unei legislaţii clare. Care să includă, după cum cer organele de anchetă, şi "urmărirea persoanelor cu fotografii sau imagini video ca ultimă măsură, după o atentă analiză a fiecărui caz în parte."