Europa, avem o problemă!

"Uniunea nesolidarităţii", aşa se prezintă astăzi Uniunea Europeană confruntată direct cu problemele refugiaţilor din Siria. Din Bavaria, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, constată că sistemul valorilor comune, care ar trebui să stea la baza Uniunii Europene, s-a prăbuşit. "În ultimele luni, s-a vorbit mult despre solidaritate, despre împărţirea capacităţii de preluare, în actuala criză, a refugiaţilor. Cu toate acestea, unele state comunitare dovedesc acum egosim şi ignoră legile europene, arătând prea puţin interes faţă de soarta sutelor de mii de refugiaţi din Siria, Irak sau Somalia, care continuă să ajungă în Uniunea Europeană."

În condiţiile în care astăzi, 28 octombrie, Berlinul găzduieşte o conferinţă internaţională dedicată situaţiei milioanelor de refugiaţi, jurnaliştii bavarezi prezintă harta distribuirii sirienilor care se retrag din calea iadului în care a fost transformată fosta lor patrie. "Cei mai mulţi refugiaţi din Siria ajung în ţările vecine. Aici apare şi dilema: dacă sute de mii nu se mai pot întoarce în patrie, atunci ţările care le acordă azil vor suferi vizibile modificări etnice şi politice."

Un adevăr cu care se confruntă acum, dar la dimensiuni reduse şi Anglia.

"Supăraţi pe Transilvania în Hyde Park", titreaza în paginile de economie, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. "Britanicii vor să îngrădească libera circulaţia a est-europenilor şi riscă un nou conflict cu UE."

"Întreaga populaţie a Transilvaniei s-a mutat în staţiile de metrou londoneze, spunea nu de mult primarul metropolei Boris Johnson", citat acum de jurnaliştii germani. "Problema nu este doar una londoneză. Nimic nu îi deranjează atât de mult pe britanici în raportul cu Uniunea Europeană precum imigraţia nestăvilită din statele estice ale comunităţii. Şi în Germania şi alte state cresc nemulţumirile faţă de <turismul social>, prezumtiva fraudare a sistemelor sociale de către europenii mai săraci. Dar tema este extrem de brizantă în Marea Britanie, unde în 2017 s-ar putea desfăşura un referendum pe tema ieşirii din UE şi frustrările iscate de imigranţii săraci întăresc rândurile euro-scepticilor." În acest context, se mai arată în analiza jurnaliştilor germani, "premierul David Cameron planifică măsuri mult mai radicale: presa insulară se referă chiar la închiderea temporară a graniţelor Marii Britanii pentru imigranţii din Europa de Est."

Paradoxal şi ceva mai la est, Ucraina îşi îndreaptă acum speranţele tocmai către vest. "Alegerea Europei", comentează pe prima pagină FAZ, cu trimitere directă la o peliculă de mare succes. Rămâne de văzut acum ce succes va avea Kievul, după ce alegătorii au ales duminică să meargă spre occident. "Ucraina a parafat desprinderea de modelul autoritar rusesc. Forţele pro-vestice au câştigat. <Maidanul>, revolta cetăţenilor din iarna anului trecut soldată cu răsturnarea preşedintelui Ianukovici, a fost o dată în plus (după alegerile prezidenţiale din mai) confirmat de votul corect de duminică." Şi totuşi "lupta nu este deocamdată câştigată", constată comentatorul FAZ.

În completarea acestei opinii vine şi articolul de fond din DIE WELT: "Braţul prelungit al Moscovei", în care Richard Henziger constată că principiul de bază al politicii externe a Rusiei este să înlăture occidentul. Aici însă, cea mai mare teamă pare a fi izbuncirea unui nou Război Rece cu Rusia. Război Rece pe care Putin l-a declarat deja de mult Occidentului".