Săptămâna verde: Est-europenii îşi pun speranţa în UE

Cel mai roditor pământ din Europa se află în Ucraina. Este compus din cernoziom şi un strat gros de humus. Anual, în Ucraina se recoltează aproximativ 60 de milioane de tone de cereale, în principal grâu, porumb şi secară. În 2014 s-au recoltat chiar 63 de milioane de tone, în ciuda războiului din estul ţării. Mai mult de jumătate de recoltă se exportează. Astfel, Ucraina este cel de-al treilea mare exportator de grâne din lume, după SUA şi UE. În privinţa exportului de plante oleaginoase, Ucraina este chiar lider mondial.

Sună bine şi într-adevăr agricultura este principalul factor economic în Ucraina. Dar potenţialul ţării nu este nici pe departe folosit în totalitate, afirmă Dirk Stratmann, membru al Comisiei pentru Răsărit a Economiei Germane. Date fiind recesiunea în care a intrat Ucraina şi deprecierea razantă a monedei naţionale, Stratmann aşteaptă pentru anul 2015 un recul sever.

În Ucraina finanţarea lipseşte pretutundeni. Infrastructura de transport este uzată iar sistemul de irigaţii din sudul roditor dar secetos este cu totul învechit. Tehnica din agricultură ar avea nevoie de o renovare în ansamblu, dar banii lipsesc şi băncile nu pot să acorde credite.

În aceste condiţii, trebuie luate măsuri urgent, spune Stratmann. "Guvernul Ucrainei trebuie să conştientizeze că agricultura este una din cele mai bune resurse şi poate stimula economia ţării în ansamblu". De aceea, responsabilul german îşi pune speranţe mari în Acordul de asociere cu UE. El a subliniat: "Sprijinul occidental poate juca un rol substanţial, dacă va fi acordat".

Acest proces politic avansează însă anevoie. În 2014, la începutul verii, UE a semnat acorduri de asociere nu numai cu Ucraina, ci şi cu Georgia şi Republica Moldova. Aceste tratate sunt menite să fie adevărate borne de hotar pe drumul celor trei foste republici sovietice către democraţie de tip occidental, stat de drept şi economie de piaţă. Totuşi, la presiunile Rusiei, intrarea în vigoare a clauzelor vizând schimburile comerciale libere, cuprinse în acord, a fost amânată până la finele acestui an. În plus, procesul de ratificare a acordurilor de asociere, de către parlamentele tuturor statelor UE, nu s-a încheiat nici până acum.

Timpul presează

Parlamentul german a dezbătut pentru prima dată acordurile de asociere pe data de 16 ianuarie. În context, politicianul creştin-democrat Karl-Georg Wellmann, a declarat: "Trebuie să constatăm, din nefericire, că la mai bine de un an de la debutul mişcării din euromaidan, oamenilor nu le merge mai bine. Dimpotrivă, le merge mai rău". Politicianul a avertizat că acordurile de asociere trebuie urmate rapid de fapte, fiindcă altfel UE nu se va mai bucura de credibilitate. "Nu vrem să discutăm acum ca nişte contabili, dar trebuie să spunem că nu putem fi mulţumiţi de reformele aplicate până acum de guvernul interimar de la Kiev", a mai declarat Wellmann.

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Oleksi Pavlenko, ştie că occidentul are mari aşteptări de la guvernul din care face parte. El participă la târgul "Săptămâna Verde" din Berlin, pentru a-şi promova ţara. Din nefericire însă, Ucraina este reprezentată la acest târg agroindustrial de numai şapte expozanţi, care prezintă doar 13 produse. Explicaţia oferită de Pavlenko: "La presiunile FMI, guvernul de la Kiev a trebuit să reducă subvenţiile pentru agricultură. Deci în 2014, guvernul nu a alocat agriculturii niciun ban. Asta este situaţia".

Cu toate acestea, ministrul îşi pune mari speranţe în sectorul agroindustrial. "Avem pământul necesar, avem oameni, avem climă propice". De aceea, el este încredinţat că până în 2020, recolta de cereale va creşte la 100 de milioane de tone anual. Dar numai cu concursul investitorilor străini.

Responsabilul a explicat că executivul său elaborează în prezent o reformă a pământului agricol, care va fi încheiată în 2017. Până acum, doar cinci la sută din suprafeţele agricole sunt înregistrate la oficiul de cadastru. "Trebuie mai întâi să ştim ce putem vinde", a spus ministrul. Potrivit legilor în vigoare, străinilor le este interzis să cumpere teren în Ucraina. La întrebarea dacă restricţiile vor fi abrogate, responsabilul a preferat să nu răspundă. El a menţionat doar: "Vrem ca investitorii să poată lua în arendă terenuri, pentru o perioadă cuprinsă între şapte şi 20 de ani".

Republica Moldova şi Georgia aşteaptă şi ele ajutor financiar şi consultanţă de specialitate în cadrul acordurilor de asociere la UE. Mai ales în privinţa preluării standardelor europene, între care se numără securitatea alimentelor şi reguli veterinare precise. Ministrul basarabean al Agriculturii, Vasile Bumacov a declarat în context: "Am crezut că trebuie să demisionez când am văzut câte reguli avem de transpus în practică". Omologul său gruzin, Nodar Kerezelidze a completat: "Am întocmit o listă şi am constatat că trebuie să aplicăm peste 425 de reglementări".

În cadrul Săptămânii Verzi, Bumacov face reclamă mai ales vinurilor din Republica Moldova. În ciuda faptului că se cultivă soiuri de viţă-de-vie recunoscute internaţional, vinurile basarabene sunt aproape necunoscute. Responsabilul mizează în context pe producţia bio. "Oferta de vin este uriaşă pe pieţele internaţionale, dar produsele de calitate sunt puţine. Aceasta ar putea fi marea noastră şansă", a spus el.

Monique Pariat, directoare adjunctă în cadrul direcţiei generale Agricultură a Comisiei Europene, a afirmat în context: "Nu vom accepta pe piaţa noastră niciodată produse care să nu corespundă standardelor europene". Dar Comisia este pe cale să ajute ţările cu care s-a semnat acord de asociere. Agricultura este sprijinită în Georgia şi Republica Moldova cu aproximativ 100 de milioane de euro.