1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Energie nucleară sau energie verde?

Horaţiu Pepine2 septembrie 2014

Guvernul propune construcţia a două noi reactoare nucleare în colaborare cu o companie chineză. E poate momentul să fie iniţiată o dezbatere pe tema energiei nucleare şi a alternativelor ecologice.

https://p.dw.com/p/1D5V0
După Fukushima, sprijinul public pentru energia atomică a scăzut considerabil
După Fukushima, sprijinul public pentru energia atomică a scăzut considerabilImagine: Reuters

Anunţul premierului Victor Ponta privind construcţia a două noi reactoare cu finanţare chineză a părut să lase lumea indiferentă, cu o singura excepţie. Deputatul Remus Cernea a cerut marţi ca programul să fie respins integral şi înlocuit cu alte proiecte bazate pe surse regenerabile şi, în plus, să fie închise treptat şi cele două reactoare aflate în exploatare.

Poziţia ecologiştilor e bine cunoscută, dar, în lumea largă, subiectul a depăşit de multă vreme cercurile ”verzilor”. Mai ales după catastrofa de la Fukushima, îngrijorarea firească s-a extins către politică mainstream a socialiştilor sau conservatorilor. În Germania, cel puţin, unda de şoc a tragediei japoneze a obligat guvernul federal să decidă închiderea a 7 centrale dintre cele mai vechi şi să anunţe închiderea tuturor celorlalte până în 2022. Este cea mai îndrăzneaţă măsură politică luată în acest domeniu.

Nu toată lumea a avut însă aceeaşi reacţie. Franţa nici nu şi-a pus problema, guvernul ordonând cel mult nişte inspecţii suplimentare. Dar Franța e captivă faţă de energia nucleară, care reprezintă peste 75% din producţia totală. Abia restul de 25% provine din cărbune şi centrale eoliene. Franţa nu şi-a propus să renunţe la energia nucleara, dar este obligată, în schimb, să ia în calcul înlocuirea centralelor învechite, care costă iarăşi foarte mult.

În Marea Britanie, sectorul nuclear nu ocupă o poziţie la fel de mare ca în Franţa, dar rămâne o sursă majoră, la care se pare că nu se va renunţa în viitorul previzibil. După accidentul de la Fukushima, opinia publică a devenit mai sceptică, dar treptat îngrijorarea s-a atenuat şi guvernul britanic a adoptat, dimpotrivă, un plan de construire a noi centrale nucleare, menite să le înlocuiacă pe cele care au atins termenul de garanţie. De fapt, asistăm la o relansare a energiei nucleare şi nu la o abandonare a ei. La fel se întâmplă şi în Italia, care renunţase de tot la energia nucleara şi care a luat decizia ca până în 2030 să construiască patru centrale de mare putere, menite să acopere 25% din consumul naţional.

Vedem aşadar că există o mare divergenţă în tendinţele europene. Germanii privesc departe în viitor şi abandonează sursele nucleare, în timp ce alţii pregătesc soluţii pe termen mai scurt. Totuşi pentru germani proiectul pune serioase probleme, căci pare să coste mult mai mult decât crezuseră iniţial. Dacă la început se vorbise de 1 miliard de euro pe an, ulterior costurile au crescut la 3 miliarde, iar compania Siemens a pus gaz pe foc, anunţând că potrivit estimărilor sale care includ toate costurile de la cele privind construcţia de generatoare pe baza noilor tehnologii, dezvoltarea noilor reţelelor de distribuţie şi până la costurile de închidere a celor vechi şi de ecologizare a siturilor s-ar ajunge, de fapt, la 1700 de miliarde de euro pâna în 2030. În fine, după închiderea primelor centrale nucelare a fost nevoie să crească mult producţia pe bază de cărbune şi emisiile toxice.

În acest context comparativ suntem departe de a putea spune fără ezitări că intenţia guvernului Ponta este bună sau rea. Dacă Franţa are 58 de reactoare, Germania 17, Marea Britanie 16, Finlanda 4, România are abia 2 şi intenţionează să ajungă la 4.

În România opoziţia ecologista instituţionalizată este inexistentă de fapt şi ea s-a manifestat spontan abia odată cu Roşia Montana şi cu proiectul exploatării gazului de şist. Dezbaterea pe tema energiei nucleare nu a avut loc niciodată şi abia de aici înainte ar putea fi iniţiată. Asta nu înseamnă că toată lumea e de acord cu guvernul, dar motivele sunt strict politice. Preşedintele Traian Băsescu dezaprobă relaţia cu China, dar niciodată nu s-a exprimat în defavoarea energiei nucleare şi nici nu a propus de fapt o alternativă la o eventuală investiţie chinezească. Chiar şi relaţia cu China pare tratată adesea în culori superstiţioase, cu aluzii îndoielnice şi fără argumente serioase.

Iată prin urmare un subiect pentru campania electorală: cu China sau fără China? Dar, mai ales: energie nucleară sau energie verde din surse regenerabile?