Cearta bisericilor

Mitropolitul ortodox de la Cluj, Bartomoleu Anania, a renunţat dintr-o dată la limbajul dublu şi a spus pe faţă ceea ce îndeobşte cred majoritatea ierarhilor ortodocşi din România şi anume că Biserica Catolica se face vinovată de prozelitism. În opinia sa, nunţiul apostolic din România, Jean-Claude Perisset „şi-a depăşit în mod repetat şi persuasiv atribuţiile diplomatice cu care este investit de statul Vatican“, intervenind în favoarea greco-catolicilor. Într-un comunicat din 5 iulie girat de sinodul mitroplitan condus de Bartolomeu Anania se spune că „Biserica Catolica si-a intensificat ofensiva antiortodoxa luind ca punct de pornire revendicarile patrimoniale ale Bisericii Greco-Catolice, actiune cu evidente finalitati prozelitiste”.

Ce anume a provocat însă abandonarea tuturor precauţiilor şi dezlănţuirea aceasta polemică?

Recent, Biserica Unită cu Roma a hotărît să sisteze negocierile cu BOR pentru recuperarea lăcaşelor de cult şi să se adreseze direct Justiţiei. În opinia greco-catolicilor negocierile sînt inutile şi incorecte întrucît se desfăşoară după un criteriu impus de BOR cu forţa. Este vorba de criteriul proporţionalităţii credincioşilor care, după aproape jumătate de secol în care Biserica Unita cu Roma a fost în afara legii, dă invariabil cîştig de cauză ortodocşilor.

BOR a a beneficiat şi după 1990 de susţinerea puterii politice. În primele luni după căderea regimului comunist FSN a emis o lege (Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică), prin care a trasat un cadru de negociere între cele doua Biserici în vederea reglării litigiilor legate de lăcaşele de cult. La prima vedere legea aceasta respecta principiul autonomiei Bisericilor şi dădea prioriate dreptului canonic, dar în realitatea era o mînă întinsă BOR.

Timp de 14 ani greco-catolicii au dus o luptă inegală încercînd să-şi recupereze lăcaşele de cult confiscate decomunişti şi atribuite BOR. Unele instanţe de judecată, în ciuda acelui decret al FSN au admis totuşi acţiunile greco-catolicilor, dar majoritatea le-au respins invocînd acel Decret din 1990. S-a creat astfel o stare inacceptabilă din punctul de vedere al liberului acces la Justiţie, care intrat şi în atenţia Comisiei Europene.

În anul 2004 guvernul condus de Adrian Năstase presat de urgenţa calendarului de aderare a emis o Ordonaţă de urgenţă prin care rectifica Decretul din 1990 şi formula explicit dreptul Bisericii Unite cu Roma de a se adresa unei instanţe de judecată atunci cînd nu aceasta ajungea la o înţelegere cu ortodocşii. Ordonaţa a intrat în dezbaterea Parlamentului abia după alegeri şi a fost respinsă cu concursul noii majorităţii de centru-dreapta. A fost nevoie de intervenţia Preşedintelui Traian Băsescu care a cerut rediscutarea legii şi restabiliarea sensului ei iniţial.

După acest accident legea a intrat în vigoare în forma adoptată de guvernul Năstase şi a oferit în sfîrşit Bisericii Unite premisele unui tratament egal în faţa Justiţiei.

BOR a tăcut un timp, dar se pare că a crezut de cuviinţă că este momentul să treacă la ofensivă. Este de menţionat că nu toată Biserica Ortodoxă a manifestat aceeaşi intoleranţă faţă de revendicările uniţilor şi că au existat şi exceptii ca aceea a mitroplitului Nicolae de la Timişoara care a admis încă din 1990 să retrocedeze lăcaşele de cult către greco-catolici. Recent se pare că şi mitropolitul de la Sibiu Laurentiu Streza era mai curînd favorabil retrocedărilor, ceea ce a provocat scindarea Mitropoliei Ardealului şi înfiinţarea unei noi Mitropolii cu sediul la Cluj şi care a fost atribuită celui mai conservator şi combativ ierarh, Bartolomeu Anania.

Acesta dezamăgit în trecut de poziţia pro-europeană a guvernului Năstase interzisese preoţilor ortodocşi să mai facă politică în partidul social-democrat. Recent însă dezamăgit iarăşi de cursul politicii oficiale a avertizat că Biserica se va implica iarăşi în alegeri de partea acelora care sînt în măsură să-i susţină poziţia.

Avertizările sale nu au rămas fără urmări întrucit preşedintele PD, partid din coaliţia guvernamentală şi care a cerut afilierea la PPE, a anunţat că va iniţia o lege menită să regleze restituirea lăcaşelor de cult după principiul proporţionalităţii adică după criteriul care dă invariabil cîştig de caută BOR.

PC altă grupare din arcul majorităţii s-a raliat imediat acestei poziţii, iar cît priveşte PRM, această grupare a fost mereu împotriva Bisericilor occidentalizante.