1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Război cu presa germană

Petre M. Iancu3 septembrie 2012

Războiul premierului Ponta de la Antena 3 cu mass-media din Republica Federală, despre care a afirmat că ar fi infiltrată de „cei mai buni oameni” ai Securităţii ceauşiste nu putea să nu işte ecouri în presa germană.

https://p.dw.com/p/162cf
Victor Ponta, când s-a deplasat la Bruxelles sfidând decizia CCR
Victor Ponta, când s-a deplasat la Bruxelles sfidând decizia CCRImagine: reuters

Subiectul apare în multe publicaţii de anvergură naţională. De pildă, între altele, în ediţia online a prestigiosului săptămânal Die Zeit, ca şi pe site-ul cotidianului conservator berlinez, Die Welt.

L-a înregistrat de asemenea Klaus Brill, de la Süddeutsche Zeitung. Autorul german, s-o spunem din capul locului, nu este, după ştiinţa noastră, născut în România şi nu „vorbeşte româna ca mine şi ca dvs”, după cum s-a exprimat textual liderul PSD la Antena 3, răfuindu-se cu ziarişti germani, chipurile infiltraţi. E un jurnalist al unui ziar de stânga, al cărui articol despre Victor Ponta se intitulează foarte sugestiv „În căutarea ţapului ispăşitor”.

Textul tratează pe larg revocarea desfăşurării la Bucureşti a Congresului Socialiştilor Europeni. Această revocare, „de bună seamă, l-a afectat simţitor pe Victor Ponta”. Motivul ei, potrivit premierului, ar fi relatările „critice din presa germană cu privire la criza din România, declanşată de Ponta…şi de aliatul său liberal, Crin Antonescu, prin tentativa demiterii preşedintelui Traian Băsescu”.

Brill reia declaraţia televizată a lui Ponta, conform căreia „mass-media germană ar fi plină de agenţi ai Securităţii, fostul serviciu secret comunist”, ceea ce ar „explica atitudinea deosebit de critică a presei germane cu privire la comportamentul guvernului USL-ist”.

Bine informat, autorul nu omite să trimită la relatarea site-ului Euroactiv. Potrivit ei, prea puţini „socialişti europeni proeminenţi” ar fi vrut să vină la Bucureşti, la Congresul PES, întrucât „mulţi au rezerve faţă de Ponta şi faţă de conduita sa în timpul crizei şi îşi fac griji în legătură cu legitimitatea lui democratică”.

Atent să ofere toate informaţiile relevante, Brill îl citează şi pe şeful grupului parlamentar socialist din PE, Hannes Swoboda, reluat de Mediafax, care vorbise de riscul ca „lucrările Congresului să fie umbrite de conflictul politic intern românesc”.

În mod semnificativ, autorul german încheie acest pasaj considerând că mutarea Congresului de la Bucureşti s-a datorat (doar) „formal” propunerii avansate de Ponta.

Acelaşi articol abordează şi prezumtivele obiecţii electorale (la derularea la Bucureşti a Congresului Socialiştilor Europeni) care, potrivit „interviului acordat de Ponta Antenei 3, aparţinând aliatului său, fostul agent al Securităţii, Dan Voiculescu, ar fi fost formulate de social-democraţii germani”.

Ziaristul din München nu uită să evoce duritatea actuală şi trecută a declaraţiilor critice „neobişnuite în cercul liderilor UE”, ale lui Ponta, la adresa cancelarului Germaniei, Angela Merkel. Articolul îi semnalează şi speranţa ca şefa CDU „să piardă” viitoarele alegeri germane precum şi afirmaţia mai veche a premierului, „că nu suntem o colonie”.

Cititorul mai află din Süddeutsche Zeitung despre o presupusă vizită la Berlin anunţată de Ponta, care nu fusese convenită cu partea germană şi nu s-a mai efectuat şi de ieşirea anti-UE a fostului preşedinte interimar Antonescu, omul care susţinuse că Merkel s-ar fi lăsat „manipulată de Băsescu”. Şi că ar face-o pentru că sub actualul preşedinte România ar fi „un partener comod” pentru Uniunea Europeană.

În fine, Brill completează imaginea unei Românii tot mai izolate din pricina politicii cuplului Ponta-Antonescu, menţionând revocarea vizitei la Bucureşti a şefei diplomaţiei europene, Cathrine Ashton, şi a demnitarului socialist parizian, Laurent Fabius, ministrul de externe al Franţei.

Nu în ultimul rând articolul consemnează schimbările din zona liberal-conservatoare a spectrului politic românesc. E vorba de integrarea într-o alianţă electorală a unor formaţiuni de centru-dreapta, între care şi PDL, sub conducerea fostului premier, Mihai Răzvan Ungureanu. „Noile formaţiuni ar putea”, după cum scrie ziaristul german „să genereze schimbări”. Brill încheie scoţând în evidenţă apelul adresat de Mihai Răzvan Ungureanu liberalilor, cărora le-a cerut să revină în tabăra de centru-dreapta.

Inutil de subliniat că, în opinia mea, lupta lui Ponta contra jurnaliştilor germani aminteşte fatal de războiul de uzură al lui Ceauşescu şi al poliţiei sale politice, Securitatea, purtat cu „agenturili” şi cu gazetarii occidentali. În context, nu mai puţin interesant este un eseu intitulat „Cadavrul dictatorului”, publicat de scriitorul Cătălin Dorian Florescu în ziarul elveţian Baseler Zeitung. Potrivit autorului româno-elveţian, comunismul românesc o fi el mort, dar „sistemul” (ceauşist) a supravieţuit şi e nevoie, în România, de o nouă revoluţie”.