În aşteptarea deciziei Curţii Constituţionale

Recensământul din 2011 a fost invocat insistent de toate partidele, după cum le-au dictat interesele de moment. Astfel, parlamentarii PDL care au contestat la Curtea Constituţională legea electorală propusă de USL au invocat datele recensământului din 2011 în contextul discuţiei despre numărul de parlamentari: ”Se apreciază că este neconstituţională o lege care(...) aduce şi un plus de parlamentari faţă de numărul în vigoare la data organizării referendumului, ignorând art.62 alin.(3) din Constituţie, care specifică (...)faptul că numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte (...)în raport cu populaţia ţării. Or, conform ultimului recensământ, populaţia României a scăzut în număr considerabil”.

De-a lungul argumentaţiei, PDL (inclusiv preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului) invocă de mai multe ori ”rezultatele recensământului” din 2011, (deocamdată nepublicate integral), acceptând ca fapt necontestabil că în ultimii 10 ani România a cunoscut un declin demografic.

Curtea Constituţională nu include însă, în propriile sale comentarii, nicio referire la recensământ, dar pare să admită, implicit, valabilitatea acestei trimiteri. Deşi nu face comentarii extinse, aşa cum ar fi fost mai bine pentru toţi, lasă totuşi o portiţă deschisă.

USL a anunţat că doreşte să exploateze această pistă, care este cât se poate de firească, dar care trimite la o stare de fapt, şi nu neapărat la una de drept. În realitate, Curtea Constituţională a respins legea electorală cu argumente care ar pretinde un comentariu extins şi care ar putea avea pe viitor consecinţe majore, dar care nu au nicio legătură directă cu numărul real al cetăţenilor români, aşa cum reiese el din rezultatele recensământului.

Să precizăm că decizia Curţii se răsfrânge în primul rând asupra problematicii minorităţilor naţionale şi asupra structurii viitoare a parlamentului. Febra politică a momentului ne împiedică să vedem că e vorba de una din cele mai importante decizii din întreaga jurisprudenţă a instituţiei.

Prin urmare, argumentaţia Curţii privind legea electorală nu este de mare ajutor cât priveşte validarea sau invalidarea referendumului, chiar dacă am putea presupune că nimic nu i-ar împiedica pe judecătorii Curţii să urmeze şi această pistă.