Criză fără sfârşit?

Die Welt punctează ceea ce a observat deja toată lumea: ţările din sudul Europei nu găsesc reţeta de combatere a crizei. Ziarul german trece în revistă situaţiile cele mai fierbinţi: în Spania, în pofida măsurilor de austeritate, munţii de datorii sunt tot mai mari; Grecia se află în pragul falimentului - troica formată din UE, FMI şi BCE verifică ce se mai poate face la Atena; în fine, Italia are puţin timp la dispoziţie pentru implementarea reformelor - anul viitor au loc alegeri generale, în care forţele politice anti-reformiste ar putea prelua puterea.

Neue Zürcher Zeitung notează că presiunea asupra Greciei sporeşte: ţara a eşuat în aplicarea cursului reformist iar răbdarea creditorilor, în special a FMI, se apropie de sfârşit. Statul elen riscă serios să nu mai primească următoarele tranşe de ajutoare financiare, pentru că nu şi-a respectat promisiunile.

Tot în ziarul elveţian citim despre noile probleme ale Spaniei, unde şi regiunile cer acum ajutorul statului. Madridul trebuie să găsească bani pentru Valencia, Murcia sau Catalunia. De unde, nimeni nu ştie încă iar investitorii se tem că puterea financiară a guvernului spaniol este deja depăşită.

Neue Zürcher Zeitung scrie şi despre recentele îngrijorări ale agenţiei de rating Moody's privind bonitatea celor mai solide economii europene, cele din nordul continentului. Şi perspectiva bonităţii Germaniei a fost coborâtă de la stabil la negativ, ceea ce nu a provocat prea mare stres la Berlin, după cum observă die Welt.

Guvernanţii germani sunt însă tot mai nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă la Atena, atrage atenţia Frankfurter Allgemeine Zeitung. Partidele din coaliţia germană de guvernământ se distanţează tot mai mult de autorităţile elene. Acestea răspund prin vocea premierului Samaras, care acuză vestul că subminează eforturile executivului său. Discuţiile despre părăsirea de către Grecia a zonei euro, tot mai des auzite în Germania, Samaras le califică drept iresponsabile.

Comentariul semnat de Klaus-Dieter Frankenberger în acelaşi FAZ susţine că Europa a ajuns un copil-problemă. Situaţia trebuie să se schimbe radical, dacă blocul comunitar doreşte să mai aibă vreo influenţă pe plan internaţional, crede editorialistul. El conchide că forţa economică a continentului depinde şi de puterea sa politică - aceasta din urmă are în prezent de suferit din cauza crizei economice.

Cotidianul de mare tiraj Bild crede că recenta scădere a încrederii agenţiei de rating Moody's în bonitatea Germaniei ar putea fi nota de plată pentru ajutoarele furnizate în vederea salvării Greciei.

Süddeutsche Zeitung relatează despre o nouă încercare a Comisiei Europene de stimulare a pieţei muncii: interzicerea dreptului de lucru pentru azilanţii din afara Uniunii va fi ridicată după doar nouă luni de la primirea acestora în spaţiul comunitar. Până acum, imigranţii din categoria menţionată aveau drept de lucru abia după cel puţin 12 luni, şi atunci fără vreo garanţie. Problema cu noua directivă este că implementarea ei în ţările membre ar putea dura mai mulţi ani.

Mult mai repede va avea însă loc un nou eveniment politic important la Bucureşti - duminica aceasta este programat referendumul privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Frankfurter Allgemeine Zeitung tratează din nou subiectul şi aminteşte decizia PDL de a nu participa la vot. Cotidianul german arată că partidul de dreapta îi îndeamnă pe alegători să nu participe la ceea ce numeşte "mascarada" guvernului. FAZ explică că e nevoie de votul a cel puţin nouă milioane din cei 18 milioane de alegători pentru ca referendumul să fie valabil. Atingerea acestei participări minime obligatorii stă sub semnul întrebării, din cauza perioadei de concedii şi a dezgustului faţă de politică manifestat de cetăţeni.