"Vrem să întărim moneda europeană". Dar cum?

În plus, ar urma să apară şi o taxare a tranzacţiilor financiare. Rămâne însă neclar, chiar şi după încheiere summit-ului de la Roma,  felul în care trebuie combătută criza obligaţiunilor de stat italiene şi spaniole.

În privinţa monedei unice europene, poziţia Germaniei rămâne constantă şi fermă. Şefa guvernului de la Berlin a declarat că Europa face tot ce-i stă în putinţă pentru moneda ei comună, de pe urma căreia "profităm cu toţii". "Vrem să întărim moneda euro, astfel încât să reziste în viitor", a mai spus doamna Merkel.

Gazda summit-ului, premierul italian Mario Monti, a punctat nevoia unei viziuni mai clare în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene. Cu cât Europa arată mai repede că ştie cum să iasă din actuala criză, cu atât mai rapid se vor linişti şi investitorii, care vor să ştie dacă obligaţiunile de stat pe care le cumpără astăzi vor mai avea vreo valoare peste treizeci de ani.

Din acest motiv, Monti a sugerat ca la următorul summit european de săptămâna viitoare, să fie cel puţin trasate coordonatele unui plan de creştere economică europeană. "Acest lucru este foarte important, este un proiect care i-ar include pe toţi europenii. Trebuie să oferim pieţelor financiare o perspectivă clară, să arătăm că cel mai mare proiect european - moneda euro - este ireversibil", a declarat primul ministru al Italiei, domnul Mario Monti.

Obligaţiuni scumpe

În pofida declaraţiilor pe alocuri foarte optimiste ale oficialilor prezenţi în Villa Madama, nu a putut fi găsită nici o soluţie pentru scăderea dobânzilor enorme la obligaţiunile de stat spaniole şi italiene. Angela Merkel continuă să rămână intransigentă în privinţa aşa-numitelor eurobonduri, practic o "colectivizare" a datoriilor europene.

"Unde se plătesc bani din solidaritate, trebuie să existe şi control. Din păcate, Europa a avut deseori pacte de stabilitate şi creştere, care însă nu au fost respectate. Nu vreu să spun că în Europa nu există reguli. Problema noastră este mai degrabă cauzată de pierderea încrederii. Noi nu am respectat propriile noastre reguli. Pentru mine, vestea bună este că noi cu toţii vrem să reparăm aceste greşeli", a declarat doamna Merkel.

Premierul spaniol Mariano Rajoy are nevoie de un ajutor financiar de aproximativ 60 de miliarde de euro (din fondul european de salvare) pentru a pune pe picioare băncile spaniole falimentare. Rajoy n-a solicitat în mod direct aceşti bani la întâlnirea de la Roma, preferând în schimb să ceară tuturor ţărilor europene "să facă mai mult".

La rândul său, preşedintele francez Francois Hollande a anuţat că cele patru ţări participante la mini-summitul de la Roma au convenit semnarea unui pact de stimulare a creşterii economice în valoare de 130 de miliarde de euro, care urmează să fie adoptat la următorul summit. Din aceşti bani, doar o mică parte sunt "bani proaspeţi". Restul sumei o reprezintă valoarea măsurilor de stimulare economică aflate deja în curs de desfăşurare.

Condiţia impusă de Hollande pentru ca Franţa să îşi dea acordul cu privire la pactul de creştere economică săptămâna viitoare a fost o mai strictă respectare a disciplinei financiare. În plus, într-un mod voalat, liderul francez s-a arătat dispus să cedeze o parte din suveranitatea Franţei în chestiuni financiare, dacă se decide apariţia eurobondurilor, idee categoric respinsă de Germania.