Rusaliile Negre - deportările în Bărăgan

În instrumentariul represiv al regimurilor totalitare, deportările în masă ale unor colectivităţi "ostile" sau "suspecte" au avut un statut preferenţial şi un efect disuasiv asupra restului populaţiei.

In 1951, de Rusaliile ortodoxe, peste 40.000 de suflete, familii întregi, bătrîni, copii au fost deportaţi din Banat în Bărăgan. Intre dictatorul Stalin şi generalul Tito survenise o ruptură, în urma căreia frontiera României cu Serbia trebuia „curăţată”. Banatul a fost dintotdeauna un ţinut multicultural, aşa încît luaţi cu sila şi trimişi în aridul şi pustiul Bărăgan au fost deopotrivă români, germani, unguri, sîrbi, bulgari. Lăsaţi de izbelişte, sub cerul liber şi dogorîtor al nesfîrşitei întinderi, au fost nevoiţi să-şi încropească singuri primele bordeie. Calvarul în care au pierit bătrîni, copii, adulţi a durat cinci ani.

Acest capitol al comunismului românesc este dezvăluit la Berlin printr-o expoziţie, lecturi, prelegeri şi proiecţie de film, în cadrul unui colocviu sub titlul „Rusaliile Negre”, organizat de ICR Berlin şi Memorialul Berlin Hohenschönhausen.

In deschiderea manifestării, cuvîntul de salut este rostit de Dr. Hubertus Knabe, directorul Memorialului Berlin-Hohenschönhausen şi de Dr. Alexandrina Panaite, directorul adjunct al ICR-Berlin. Expoziţia este prezentată de Ana Blandiana şi Romulus Rusan, din partea Memorialului Sighet. Sesiunea de lecturi şi dezbateri moderată de Helmuth Frauendorfer, directorul adjunct al Memorialului Berlin-Hohenschönhausen, se desfăşoară cu participarea celor doi scriitori şi militanţi pentru drepturi civile, Ana Blandiana şi Romulus Rusan şi a scriitorului Hans Bergel, el însuşi un fost deţinut politic şi apoi cu domiciliu forţat în Bărăgan. Manifestarea se încheie cu proiecţia filmului „Rusaliile 1951-Deportarea în Bărăgan”, realizat de Tiberiu Stoichici.

Programul complet al ICR Berlin îl găsiţi pe www.rki-berlin.de

De notat ar mai fi că în occident se manifestă în ultima vreme un interes sporit faţă de investigarea unor capitole mai puţin cunoscute ale comunismului est -european. Cît despre capitolul deportării în Bărăgan a ţăranilor din Banat, deja în 1997 apariţia volumului intitulat „Istorie trăită. Istorie povestită”, realizat de Smaranda Vultur, a constituit una din publicaţiile de referinţă care a antologat şi analizat mărturiile orale ale celor care au supravieţuit calvarului la care au fost supuşi fără nici o vină.