Europa devine mai roşie iar norii, mai negri

Cu surle şi trîmbiţe au dat grecii şi francezii o grea lovitură oţelitei politici anti-criză a cancelarei Angela Merkel, fără a oferi însă vreo alternativă, comentează MÜNCHNER MERKUR rezultatul scrutinului parlamentar şi prezidenţial de duminică. Ziarul prooroceşte căderea în haos a Greciei, ieşirea ei din zona monetară euro, preluarea puterii la Atena de către militari, colapsul întregii arhitecturi, tot mai costisitoare, de salvare a Eladei.

Iar de la Bruxelles, cotidianul DE MORGEN prognozează nori negri deasupra Europei, continent care, de duminică, a devenit mai roşiatic, făcînd şi mai întunecat cerul de de-asupra sa.

Cît despre vremuri, ele devin şi mai nesigure după cele două scrutine europene - prooroceşte DE TELGRAAF - oprindu-se cu insistenţă asupra rezultatului prezidenţialelor din Franţa, mai important decît previzibilul haos elen. Cu Hollande, francezii au din nou, după 17 ani, un preşedinte socialist. Faptul poate avea repercusiuni asupra colaborării franco-germane. Axa Paris-Berlin a deţinut comanda campaniei anti-criză. Numai că Hollande vrea să modifice cursul. El consideră prea severe acordurile privind disciplina bugetară şi doreşte o adaptare a acestora, spre a favoriza creşterea economică. Or, Merkel nici pomeneală să audă de aşa ceva.

Pe bună dreptate, dă de înţeles LUXEMBURGER WORT, care îi reproşează lui Hollande că, în pofida primejdioasei dimensiuni a datoriilor, el vrea să umfle şi mai mult aparatul de stat şi cheltuielile publice.

Noul preşedinte al Franţei se joacă cu focul - este de părere THE TIMES, avertizînd că Merkel trebuie să accepte noile realităţi politice, iar Hollande să ia cunoştinţă de realităţile economice existente.

Cît despre guvernele Europei, ele sunt nevoite să admită că reducerea datoriilor are prioritate, dar nu una absolută: şi creşterea economică trebuie stimulată.

Mai optimist este DER STANDARD. Ziarul austriac dă note foarte bune campaniei electorale impecabile a socialistului Hollande, întrevăzînd chiar şansa ca acesta să devină un Schröder à la francaise. Dacă nu va reuşi, întreaga Europă va avea de pierdut.

Cine ar fi crezut în urmă cu doar un an, că palidul, discretul, placidul şi necarismaticul Francois Hollande va reuşi să-l detroneze pe agilul, abilul, ambiţiosul şi hiperenergicul Nicolas Sarkozy? Dar nu aduce anul ce aduce ceasul şi aşa se face că, la Palatul Elysée, se instalează un discipol al legendarului Francois Mitterand. Victoria lui Hollande la prezidenţialele din Franţa se datorează între multe altele şi unui factor colateral: scandalului iscat de tenebroasele escapade amoroase ale favoritului (socialist) Dominique Strauss-Kahn. Incidentul a constrîns tabăra socialiştilor francezi să accepte, fără prea mult entuziasm, candidatura celui care, timp de 11 ani, a deţinut şefia partidului.

Dar victoria lui Hollande, continuă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG radiografierea schimbării survenite la Paris, se datorează şi metehnelor lui Nicolas Sarkozy. Oricum, proaspătul locatar al Palatului Elysee nu are mai deloc răgaz spre a se pregăti să treacă probele de foc ce îi stau în faţă: vizita la Berlin, summitul G8 în America, apoi luptele în tranşeele crizei datoriilor.

Aici Hollande va trebui să dea adevărata măsură a proverbialei sale tenacităţi.

Axa franco-germană va trebui reajustată după instalarea urmaşului lui Mitterand la putere, recomandă DARMSTÄDER ECHO.

Nu în ultimă instanţă şi fiindcă ea va trebui să asigure navigaţia pe un teren foarte accidentat, într-o lume plină de primejdii, într-o Europă scuturată de spasmele crizei - relevă LE FIGARO.

Şi, pe deasupra, e pîndită de pericolul formaţiunilor politice extremiste, aşa cum observă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG analizînd scrutinul de la Atena - dramatic pentru Grecia, descurajant pentru Europa.

Criza, pauperizarea unor pături tot mai largi ale populaţiei în anumite ţări europene este cea care declanşează la Berlin bunăoară, dar şi în marile aglomeraţii urbane, unde numărul imigranţilor a crescut exploziv „strigăte de ajutor, furie, consternare”. Aşa titrează DER SPIEGEL un reportaj despre situaţia creată de valul de imigranţi români şi bulgari în anumite cartiere ale capitalei germane. Săptămînalul german se referă la o adevărată coliziune între două lumi, de cînd bulgarii şi românii roiesc spre Germania. În intervalul unui singur an, numărul cetăţenilor bulgari care au emigrat în Republica Federală a crescut cu 25,4% iar a românilor, cu 25,8%. Este un adevărat exod provocat de sărăcie. Autorităţile se simt depăşite în relaţia cu nevoiaşii sosiţi din ţările Uniunii Europene întocmai cum aceştia nu pot face faţă modului de viaţă şi realităţilor germane.