"Îmi doresc ca Balcanii să devină o regiune plictisitoare"

"Marea mea şansă a fost şcoala germană", povesteşte Camelia Raţiu. "Pentru mine, germana nu a fost o limbă străină, ci de fapt o a doua limbă maternă, foarte apropiată de sufletul meu." Tânăra a absolvit la Sibiu liceul Samuel von Brukenthal, cu limbă de predare germana - şi a petrecut ultimii opt ani în Republica Federală.

"De România mă leagă amintirile frumoase din copilărie şi prietenii din liceu, dar Germania îmi lipseşte uneori şi mai mult pentru că acolo mi-am petrecut viaţa de adult", povesteşte Camelia. "Acolo mi-am câştigat primul salariu, am plătit pentru prima dată impozite şi m-am adaptat la un sistem universitar nou."

"În Germania poţi studia şi fără ajutorul părinţilor"

În 2003, tânăra sibiancă a ajuns la universitatea din Münster cu o bursă Erasmus. După acest prim an a reuşit să rămână în Germania şi să-şi finanţeze singură studiile.

"Sunt foarte recunoscătoare că a funcţionat totul atât de bine. Apreciez la sistemul german foarte mult că ai oportunitatea de a studia şi fără ajutorul financiar al părinţilor, dacă munceşti mult - altfel decât în ţările cu salarii mici sau taxe de studii ridicate."

Camelia a lucrat la o firmă de telefonie mobilă, dar şi ca translator liber-profesionist. Mai târziu a ţinut seminarii de politologie la Universitatea din Münster: "Mi-a plăcut foarte mult să lucrez cu studenţii germani. Îmi voi aminti mereu cu drag de ei, au fost curioşi, interesaţi de tot ceea ce se întâmplă în lume şi dornici să înveţe lucruri noi."

Subiectul principal al seminariilor Cameliei au fost perspectivele europene ale ţărilor din Balcanii de Vest. "Ca să cunosc această regiune mai bine a trebuit să ajung mai întâi în Germania", îşi aminteşte Camelia. "Când locuiam încă în România, nu ştiam aproape nimic despre ţările din fosta Iugoslavie. Mi se pare paradoxal că în Balcani toată lumea priveşte spre Occident, fără să încerce să-şi cunoască vecinii."

"Oamenii din Balcanii de Vest au multe în comun cu cei din România"

În timpul studiilor de politologie la Münster, Camelia a avut un seminar despre războaiele din fosta Iugoslavie, ţinut de o profesoară universitară din Serbia. Astfel, interesul ei pentru Balcani s-a născut pe băncile unei facultăţi din Germania: tânăra studentă a citit tot mai multe cărţi despre regiune, a învăţat limba sârbo-croată şi a participat la conferinţe şi şcoli de vară în Balcani. Mai târziu şi-a scris la Münster lucrarea de doctorat despre rolul Uniunii Europene ca promotor al democraţiei în Balcanii de Vest.

"M-a fascinat la început mai ales complexitatea regiunii, faptul că există o multitudine de limbi, popoare, opinii şi istorii diferite în Balcani", povesteşte Camelia. "Am descoperit în a doua fază că popoarele acestea au multe în comun cu oamenii care trăiesc în România: de la proverbe, la mâncare şi ospitalitate, de la cultura politică, până la felul cum ne privim istoria."

Cel mai mult îşi doreşte pentru această regiune, "ca Balcanii să devină o zonă plictisitoare şi liniştită, în care lucrurile sunt previzibile, fără conflicte şi probleme grave". Această stabilitate ar putea fi atinsă cu ajutorul Uniunii Europene - aceasta este convingerea Cameliei.

Din 1 aprilie, tânăra lucrează la Direcţia Generală Extindere a Comisiei Europene şi se ocupă, printre altele, de întocmirea rapoartelor de progres pentru statele din Balcanii de Vest, care sunt publicate în fiecare an la începutul lunii octombrie.

"Cred că am muncit mai mult decât alţii"

Un job la Uniunea Europeană e visul multor tineri de pe întregul continent. Pentru Camelia, cheia succesului e în primul rând hărnicia şi perseverenţa. "Cred că am muncit mai mult decât alţii şi nu m-am lăsat descurajată când ceva nu funcţiona din prima", povesteşte Camelia.

Şi pentru stagiul de practică pe care l-a absolvit în 2008 la Comisia Europeană a aplicat de două ori - prima dată a fost respinsă. "Un mare succes profesional depinde, după părerea mea, în măsură de 80 la sută de munca depusă, de hărnicie, şi 20 la sută de noroc".

De câteva săptămâni, tânăra originară din Sibiu s-a mutat la Bruxelles. Încă nu se simte ca acasă în metropola europeană. "Dar asta nu contează atât de mult, pentru că am renunţat să gândesc în categorii ca acasă sau printre străini. Odată ce pleci de la părinţi, din oraşul natal, ai şansa să te ataşezi de alte locuri, alte ţări, alţi oameni."

Camelia îşi doreşte să ia ce este mai bun din fiecare loc. "Din România am învăţat să mă adaptez la orice situaţie nouă - să adopt o atitudine relaxată faţă de lucrurile care nu merg aşa cum m-aş fi aşteptat. Iar în Germania m-a marcat cel mai profund disciplina şi seriozitatea, o etică a muncii care m-a impresionat deopotrivă la şefii şi colegii germani pe care i-am avut în ultimii ani".