Solutia Monicai Macovei pentru deblocarea aderarii Romaniei la Schengen: „Primiti-ne in Schengen si pastram MCV-ul ca o garantie”

De data aceasta la Bruxelles, unde recentul sau raport referitor la conflictele de interese din Agentiile Europene a provocat reactii. Monica Macovei pune la indoiala necesitatea existentei a 28 de agentii europene, intr-o perioada in care cetatenilor europeni li se solicita austeritate si cumpatare.

Cele mai importante declaratii:

· Dorinta unor politicieni romani de a scapa de MCV este potrivnica dorintei poporului.

· In peste 60 % dintre cazurile de coruptie din Romania executarea pedepselor este suspendata.

· Nu am niciun fel de incredere in schimbarea de discurs a lui Victor Ponta.

· Primiti-ne in Schengen si pastram Mecanismul de Cooperare si Verificare ca o garantie ca vom continua reformele si ii vom condamna pe cei care incalca legea.

· In 2000 erau trei agentii europene, in 2010 erau 24 de agentii si astazi sunt 28. Se justifica toate?

Deutsche Welle: In ultimele luni mai multi oficiali romani de rang inalt au solicitat regandirea sau ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) pentru Romania. Ne puteti explica de ce politicienii din Romania, indiferent de culoarea politica, isi doresc atat de mult incheierea aplicarii acestui mecanism de supraveghere?

Monica Macovei: Eu vreau mentinerea MCV, asa cum vreau ca Romania sa intre cat mai repede in spatiul Schengen. Dorinta unor politicieni de a scapa de MCV este potrivnica dorintei poporului. MCV a fost si este extrem de util. MCV trebuie sa ramana pentru ca a asigurat progresele in cazurile de mare coruptie si frauda, inclusiv prin adoptarea unor solutii, unele de condamnare cu inchisoare; a franat intentiile unor politicieni de a schimba legile sau desfiinta institutii (ANI, de exemplu) pentru a nu fi verificati ei si prietenii lor; a dat argumente acelor politicieni si celor din societatea civila care vor continuarea reala a luptei impotriva coruptiei, care implica in mod necesar pedepse cu inchisoarea (pedepse descurajante).

Nu din cauza MCV nu am intrat pana acum in Schengen. Sunt doua chestiuni separate. Politicienii care vor ridicarea MCV nici macar nu ne spun, cu argumente, de ce sa nu mai existe acest mecanism. In aceste conditii, nu putem decat sa facem speculatii in legatura cu aceasta ofensiva impotriva Mecanismului de Cooperare si Verificare. Ne putem gandi, in cazul diplomatilor de pilda, care negociaza pentru Romania in diverse domenii, ca existenta MCV le slabeste pozitia de negociatori. Probabil ca este frustrant, dar diplomatii trebuie sa inteleaga ca, fara MCV, Romania era mult mai in urma cu reformele si le-ar fi fost mult mai greu in negocieri.

Un caz concret este cel al ambasadorului Germaniei, care a declarat recent ca MCV are mai multe beneficii; a inteles cat de important este MCV pentru Romania si, probabil, sunt multi ca el. Uitati-va si la ambasadorul SUA, un sustinator al reformelor din Romania. Pentru mine, cel mai important lucru este ca aceste progrese sa continue. Si mai este ceva: insistenta politica pentru ridicarea MCV nu are sustinerea populatiei. Opinia publica vrea mentinerea mecanismului ca o garantie impotriva politicienilor care vor sa fure si sa ia mita fara teama de a fi pedepsiti. Eu cred ca este mult mai convingator sa le spunem partenerilor externi: primiti-ne in Schengen si pastram MCV ca o garantie ca vom continua reformele si ii vom condamna pe cei care incalca legea.

Deutsche Welle: Dar se vorbeste despre folosirea MCV-ului ca pretext pentru blocarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen de catre Olanda. Cum apreciati aceasta blocare in conditiile indeplinirii de catre Romania a criteriilor tehnice de intrare in Schengen?

Monica Macovei: Vreau sa continui ideea: pastrarea MCV ar da Olandei si altor state membre certitudinea ca progresele continua. Daca au dubii in legatura cu angajamentele Romaniei, atunci MCV este garantia ca noi vom progresa in ceea ce priveste reforma in justitie si lupta anticoruptie.

Este clar ca Romania este pregatita din punct de vedere tehnic sa intre in spatiul Schengen. Punctul slab este legat de interesul unor politicieni de a slabi institutiile si legislatia anticoruptie si de coruptia unor functionari publici. Schengen este in primul rand un spatiu al increderii: cetatenii europeni isi pun încrederea in romani si bulgari sa pazeasca granita externa a Uniunii Europene. Tot sistemul informatizat, adaptat cerintelor Schengen, este supravegheat si pus in aplicare de politisti, procurori, judecatori, alti functionari publici.

De exemplu, daca la granita Romaniei vine o persoana care este urmarita general sau are mandat de arestare european, cel de la Politia de frontiera romana trebuie sa nu il faca scapat, iar judecatorul roman trebuie sa aplice repede si eficient procedura mandatului de arestare european. Acesta este cursul firesc. Dar daca politistul e corupt si se face ca nu vede ce informatii ii da calculatorul cu privire la persoana respectiva? Sau politistul il duce pe urmaritul general la un judecator, dar judecatorul nu-i da mandat de arestare sau da termene lungi si astfel anuleaza anchetele facute in alte state membre? De aceea, integritatea si profesionalismul acestora sunt vitale pentru a realiza zona de incredere numita Schengen. Suntem insa pe drumul cel bun, progresele din ultimele luni sunt evidente.

Deutsche Welle: "Testul-cheie la raportul MCV din vara va fi sustenabilitatea si ireversibilitatea reformelor in justitie" a declarat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, la finalul intalnirii cu premierul Romaniei. Cum poate demonstra Romania "ireversibilitatea reformelor in justitie"? Exista un set de criterii clare pe baza carora aceasta "ireversibilitate" poate fi constatata?

Monica Macovei: Ireversibil inseamna ca indiferent de partidul care se afla la putere, justitia sa functioneze neingradita: procurorii sa cerceteze pe orice politician, iar judecatorii, pe baza probelor din dosare, sa aplice „pedepse descurajante”, cum cere raportul Comisiei Europene. Unul dintre criteriile ireversibilitatii este pedeapsa; trebuie pedepse descurajante in cazurile de coruptie sau alte infractiuni comise de politicieni sau functionari publici. Expertii Comisiei Europene au mentionat, in raportul din februarie, si ca pedepsele aplicate raman adesea aproape de limita minima, iar in peste 60 % din cazuri executarea pedepselor este suspendata. Este pedeapsa cu suspendare o sanctiune descurajanta in cazuri de coruptie la nivel inalt? Eu cred ca nu si mai cred ca, cu cat pozitia inculpatului este/a fost mai inalta in sistemul functiei publice, cu atat pedeapsa trebuie sa fie mai severa, pentru ca astfel de persoane iau decizii pentru noi toti.

Sper si vreau ca procurorii si judecatorii care au invatat sa lucreze liber, care au vazut ca pot ancheta, aresta si judeca si politicieni si demnitari atat de la putere, cat si din opozitie vor ramane asa. Mi-e teama insa de clasa politica, de modul cum va reactiona, mai ales daca ar interveni o schimbare la nivelul puterii politice.Am auzit mai multe declaratii care imi sunau a razbunare din partea USL fata de judecatorii si procurorii care au "indraznit" sa cerceteze membri din partidele lor. L-am auzit pe Crin Antonescu spunand ca procurorii trebuie sa se gandeasca de pe acum ca „exista viata si dupa Traian Basescu” sau pe Victor Ponta anuntand ca, atunci cand USL va veni la putere, va baga la inchisoare opozitia. Ce inseamna "o sa bagam Opozitia la inchisoare?" Inseamna ca eu (Victor Ponta, n.r.) voi aranja cu procurorii si judecatorii sa bag politicienii opozitiei la inchisoare si sa nu-i bag pe ai mei. Adica va interveni in justitie.

Tocmai de aceea trebuie sa ramana MCV, sa ramana aceiasi procurori si judecatori din ultimii ani, care au aratat ca sunt independenti, profesionisti si curajosi si pe care intreaga societate trebuie sa-i pazeasca si sustina. De aceea MCV trebuie sa ramana. Politicienii care comit fraude sau acte de coruptie, indiferent de partidul din care fac parte, trebuie sa fie judecati si, daca sunt gasiti vinovati, sa ajunga la inchisoare. Acesta este obiectivul principal al societatii si acesta este testul justitiei: condamnarea politicienilor, nu numai a oamenilor obisnuiti.

Deutsche Welle: Raportul pe care l-ati prezentat Comisiei de Control Bugetar a Parlamentului European contine referiri la conflicte de interese ale personalului Agentiilor Europene. Este acest fenomen frecvent in Agentiile Europene sau este vorba de cateva exceptii?

Monica Macovei: Vreau sa fie foarte clar: nu spun ca oamenii care lucreaza in aceste agentii nu sunt oameni corecti. Ceea ce vreau sa spun si – mai ales – vreau sa evit este incalcarea unor principii de functionare in afara oricaror suspiciuni. Daca am lucrat la o companie, nu trebuie apoi sa avizez produsele acelei companii, ci pot aviza produsele altor companii. Trebuie prevenite orice riscuri cand este vorba de sanatatea si viata noastra.

Deutsche Welle: Care sunt principalele constatari ale Raportului?

Monica Macovei: Am propus, iar Comisia de control bugetar a aprobat, amanarea descarcarii de gestiune pentru anul financiar 2010 in cazul a trei agentii europene, Agentia pentru Medicamente, Agentia pentru Siguranta Alimentelor si Agentia de Mediu, in principal din cauza unor conflicte de interesere si a unora potentiale, precum si a modului in care au gestionat aceste situatii. Conflictele de interese la acest nivel pot fi extreme de daunatoare. Obiectivul meu este sa impun reguli stricte si clare in acest domeniu, pentru ca aceste agentii testeaza si recomanda certificarea alimentelor sau medicamentelor care intra pe piata (sau a avioanelor). De aceea, conflictele de interese la nivelul acestor agentii apar in momentul in care expertii lor sunt oameni care au lucrat inainte la companii farmaceutice sau companii alimentare sau aviatice, iar la agentie avizeaza produsele acelor companii farmaceutice, alimentare sau aviatice. Obiectivul meu este sa eliminam astfel de situatii pentru a avea certitudinea calitatii produselor pe care le consumam si folosim.

Deutsche Welle: Si ce masuri de corectare au fost propuse?

Monica Macovei: Revenind la cele trei agentii, au termen pana la 30 iunie sa ia masuri care sa arate foarte clar cum previn conflictele de interese si cum le identifica si elimina. Mai sunt si alte chestiuni, in afara conflictului de interese, pentru care am propus amanarea descarcarii de gestiune, cum ar fi chestiuni legate de gestionarea banilor, de achizitii publice, de politica de resurse umane. Cer mai multa transparenta acestor institutii, iar Curtii Europene de Conturi, care este auditorul extern, sa publice toate datele, ca sa stim toti ce a constatat, sa ne convingem singuri daca situatia este buna sau daca sunt probleme.

O alta chestiune pe care am adus-o in discutie este legata de necesitatea mentinerii tuturor agentiilor europene. In 2000 erau 3, in 2010 erau 24 de agentii, astazi sunt 28. Se justifica toate? Nu cumva atributiile unora se suprapun? Sunt toate necesare in mod real? Nu cred ca trebuie infiintata o Agentie doar pentru ca fiecare stat membru sa aiba pe teritoriul lui o astfel de institutie. Trebuie sa ne uitam la nevoile reale ale comunitatii europene si sa folosim cu chibzuinta banii cetatenilor europeni.

Deutsche Welle: In ultimul an in Romania au fost trimisi in judecata, arestati si condamnati definitiv primari, parlamentari si oameni politici din toate partidele. Care este efectul acestor actiuni anticoruptie asupra perceptiei Romaniei la Bruxelles?

Monica Macovei: Vedem cu totii aceste „efecte” in rapoartele Comisiei Europene. DNA este apreciata pentru ca lupta cu coruptia la nivel inalt, Agentia de Integritate pentru ca propune sanctionarea conflictelor de interese si a incompatibilitatilor si, mai nou, Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru ca a inceput sa dea termene scurte in procese si sentinte in dosare care stateau pe loc de ani de zile. Romania este credibila atunci cand vine cu astfel de dovezi in lupta impotriva coruptiei.

O parte din procurorii anticoruptie si o parte din judecatori au dovedit ca au curajul sa ancheteze, aresteze si sa condamne si politicieni aflati la putere, ceea ce nu s-a mai intimplat pana acum in Romania. De aceea, PDL are meritul de a fi asigurat independenta reala a justitiei, dovada fiind tocmai arestarea si condamnarea unor politicieni sau demnitari din PDL. Este singurul partid care a facut acest lucru fiind la guvernare. Cand la putere era PSD, conducerea acestui partid discuta pe cine sa ancheteze, asa cum rezulta din stenogramele unor sedinte PSD. Avem si episodul cu inregistrarile discutiilor senatorului Voicu referitoare la „reteaua” din justitie, de unde am retinut doua citate pe care le redau aproximativ: „unde nu am obtinut achitare am obtinut pedepse cu suspendare” si „chiar daca pierdem alegerile, reteaua functioneaza”. Nimeni nu ar trebuie sa le uite.

De aceea mi-e teama de reactia clasei politice, mai ales in cazul unei rotatii la putere, daca se inlatura Mecanismul de Cooperare si Verificare. Nu am niciun fel de incredere in schimbarea de discurs a lui Victor Ponta. A schimbat doar discursul. Imi amintesc foarte clar cum a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a impiedica avizarea de catre Camera Deputatilor a perchezitiei la Adrian Nastase, lipsind justitia de dreptul de a decide asupra acestei probe.