Moscova se distanţează de Damasc

În Siria au demarat reforme politice, dar, în acelaşi timp, lupta între trupele lui Assad şi insurgenţi continuă. Pe un post de televiziune, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a condamnat violenţele. Criticile lui Lavrov marchează "începutul unei schimbări politice la Moscova faţă de preşedintele sirian al-Assad", a apreciat ministrul federal de externe, Guido Westerwelle. De aceeaşi părere este şi omologul său francez Alain Juppe.

Într-adevăr toate indiciile conduc către modificarea atitudinii, până acum rigide, a Rusiei faţă de conflictul sirian. De curând, şeful diplomaţiei ruse regreta faptul că guvernul de la Damasc nu a ţinut seama la timp de recomandările Moscovei. Ţara sa nu sprijină regimul Assad, ci principiul dreptăţii - a declarat Lavrov.

Între timp, ruşii susţin şi misiunea fostului secretar general al ONU, Kofi Annan, care încearcă să medieze în conflictul dintre guvern şi forţele de opoziţie. Acum câteva săptămâni, la reuniunea aşa-numiţilor "Prieteni ai Siriei", în care Annan a fost numit emisar de către reprezentanţii celor 60 de state prezente, diplomaţia rusă s-a abţinut.

De partea greşită a istoriei?

Observatorii occidentali pun atitudinea de până acum a Moscovei pe seama strategiilor politice de ordin intern. Iată că, la scurtă vreme de la alegerile prezidenţiale, Rusia pare dornică să acţioneze şi pe plan extern, mai precis în problema Siriei. Fiodor Lukianov, editor al publicaţiei moscovite "Rusia în politica globală" confirmă această schimbare, dar respinge legătura dintre scrutinul prezidenţial şi noile demersuri în politica externă.

"Mai degrabă Moscova a început să conştientizeze sfârşitul iminent al regimului Assad", explică Lukianov. Presiunile asupra preşedintelui sirian sunt prea mari. În plus, Assad "a făcut prea multe greşeli", mai spune el. Dar şi atitudinea occidentului, mai ales a SUA, s-a schimbat - este de părere politologul rus. "Vestul este îngrijorat de ceea ce ar putea veni după dispariţia actualului regim sirian", lucru care îi uşurează Moscovei adoptarea unei poziţii similare cu cea a occidentului.

Margarete Klein, specialist în problema Rusiei la Fundaţia de Cercetare şi Politică din Berlin (SWP), consideră că "statele arabe şi occidentul ar trebui să-i deschidă ochii Rusiei, ca să înţeleagă că, dacă nu-şi schimbă politica, se izolează". Moscova ar fi văzută ca fiind "de partea greşită a istoriei", a declarat, la rândul său, ministrul federal de externe Westerwelle.

În căutarea unui compromis

Rusia încă îşi mai ţine mâinile ocrotitoare deasupra Damascului. În Consiliul de Securitate al ONU nu va aproba niciodată o intervenţie militară, susţine Ministerul de externe rus. Alături de China, ţara a blocat deja de două ori până acum proiectele de rezoluţie privind Siria.

În opinia expertului SWP, Margarete Klein, "toate părţile susţin accesul ajutoarelor umanitare la populaţia siriană. Dar nu ar fi exclus şi ca Rusia să-şi dea acordul privind schimbarea puterii la Damasc". La rândul său, politologul Fiodor Lukianov crede în posibilitatea abordării unei poziţii comune a Rusiei cu occidentul. Prin menţinerea fermităţii de până acum, Moscova şi-a atins scopul, acela de a "demonstra că fără acordul Rusiei nu poate exista o soluţie legitimă în Siria".

Pe 20 martie, ministrul de externe Lavrov a anunţat, la Moscova, că "rezoluţia ONU privind încetarea violenţelor în Siria trebuie să accentueze propunerile emisarului Kofi Annan". În opinia diplomatului rus, demersurile fostului secretar general al ONU vor trebui înţelese ca fiind baza procesului de rezolvare a crizei siriene şi nu un ultimatum. În luna martie, Kofi Annan i-a prezentat preşedintelui Bashar al-Assad mai multe propuneri în vederea soluţionării conflictului. Detaliile celor două întrevederi nu au fost date publicităţii.