Obiective ratate

Comparabilă cu mitologicul butoi al Danaidelor este situaţia actuală a Greciei, pe care nici al doilea pachet de ajutor de 130 de miliarde de euro nu pare a o putea salva de la faliment.

De aceea, prooroceşte NEUE WESTFÄLISCHE, vor mai urma şi alte pachete. De altfel, precizează ziarul, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, a şi dat de înţeles, ce-i drept cu prudenţă, că acţiunile de salvare vor continua pur şi simplu fiindcă nu mai există cale de întoarcere, chiar dacă euro-rebelul ministru de interne Friedrichs recomandă Atenei să părăsească zona euro.

Dacă sărmana Eladă ar urma sfatul liderului creştin-social, ea ar fi dată înapoi cu 12 ani şi ar afecta şi situaţia altor state din zona monetară, consideră FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, anticipînd şi consecinţele, trei la număr, ale acestui recul: ţările membre ale zonei monetare ar demonstra astfel că nu sunt capabile să evalueze obiectiv o cerere de aderare, punînd astfel sub semnul întrebării orice altă extindere a spaţiului euro. Apoi ele nu sunt capabile să salveze un partener mic, ceea ce face practic imposibilă salvarea unuia mai mare şi, în sfîrşit, nu pot conferi un caracter ireversibil concretizării unei viziuni politice.

In ajunul deciziei Bundestagului asupra noului pachet de ajutor destinat Greciei, în cabinetul Merkel s-au ivit deja serioase disensiuni, motiv suficient pentru NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG să prevadă o sporire substanţială a numărului celor sceptici.

Dar şi al celor ostili interminabilei campanii de ajutor, cum rezultă din comentariul publicat în MÜNCHNER MERKUR: Ce şansă urmează după ultima şansă? Cea de pe urmă. Şi apoi? Ultima dintre ultimele. Nici nu a fost bine aprobat al doilea pachet destinat Greciei că guvernul Merkel s-a înţeles asupra celui de-al treilea. Protestele însă au amuţit, criticii fiind perplecşi în faţa rutinei cu care salvatorii europeni trag o linie roşie una după cealaltă. Nici măcar perspectiva ca stînga radicală să preia conducerea la Atena nu-i mai poate opri pe salvatori. Dacă Atena va respinge cursul de austeritate, nu este exclusă o preluare a puterii de către militari, care vor impune politica de strîngere a curelei - se şopteşte la Bruxelles. Paşnicul proiect european se cere apărat oare chiar cu orice mijloace, inclusiv cu puşca? se întreabă ziarul münchenez citat.

Cine are astfel de prieteni nu mai are nevoie de duşmani - consideră editorialistul cotidianului DIE WELT. Ziarul se referă de astă dată la situaţia din Afganistan unde, în chiar incinta ministerului de interne de la Kabul, fortăreaţă a securităţii, au fost împuşcaţi doi ofiţeri americani după regretabila punere pe foc a Coranului, de către puşcaşi marini. Incidentul a marcat o dramatică cezură în relaţia dintre afgani şi forţele internaţionale, determinîndu-i pe comandanţii NATO să ordone retragerea soldaţilor din ministerele ţării.

Dacă strategia viitoare este: scapă cine poate, atunci Afganistanul este pierdut- conchide autorul comentariului. Previziunea confirmă de fapt ceea ce la începutul intervenţiei în Afganistan proorociseră deja cunoscătorii istoriei şi tradiţiilor acestei ţări rebele.

Ce sens mai are misiunea primejdioasă a militarilor noştri în Afganistan dacă ţelul operaţiunii este deja ratat? - se întreabă retoric KIELER NACHRICHTEN.

Occidentul este confruntat şi cu primejdia destabilizării Siriei, într-o regiune supusă deja unor tensiuni majore. MITTELDEUTSCHE ZEITUNG nu ezită să releve că preşedintele Assad, prin dictatura sa a deţinut un rol stabilizator, fiind un partener destul de loial al apusului. Or, duce mai departe ziarul citat ideea, răsturnarea lui Assad de la putere riscă să aducă extremiştii islamici la conducerea ţării, devreme ce deja de pe acum (militanţii grupării palestiniene) Hamas s-au alăturat insurgenţilor. Pentru occident problemele de-abia acum încep.

Nu în ultimă instanţă şi fiindcă "fără o intervenţie din afară, Bashar el Assad va rămîne încă mult şi bine la putere", estimează TAGESSPIEGEL din Berlin.

Gravă este situaţia şi în Republica Moldova, constată jurnalistul Karl Peter Schwarz într-un articol apărut în cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG sub titlul Haos la Chişinău.

Excelent cunoscător al realităţilor est- şi sudesteuropene, ziaristul german trece în revistă cauzele resurecţiei nostalgiei comuniste. Jurnalistul din Frankfurt semnalează sporirea numărului demonstranţilor care, în fiecare sîmbătă, dau ascultare apelului comuniştilor moldoveni şi incendiarei lor retorici prin care membrii actualului guvern sunt acuzaţi de genocid împotriva moldovenilor şi de distrugerea statalităţii fostei republici sovietice.

Voronin, ex-preşedintele comunist al Republicii Moldova revendică imediata dizolvare a Parlamentului şi alegeri anticipate care să-i permită poporului să decidă el ce-i de făcut.

De facto, din 2009, postul de preşedinte al ţării a rămas vacant. Relaţiile dintre Chişinău şi Transnistria sunt îngheţate. Reluarea, în a doua rundă, a aşa numitelor negocieri în format 5 plus 2, la Dublin, începe marţi, 28 februarie, la Dublin. Suspansul aşadar, continuă.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Petre M.Iancu