Grecia a mai câştigat puţin timp

Ritualul a fost acelaşi ca întotdeauna. A existat un termen-limită, în cazul acesta 20 martie, şi bine-cunoscutul avertisment: dacă nu primeşte ajutor, Grecia intră în faliment. Au urmat săptămâni de negocieri şi, în cele din urmă, o reuniune de criză. Discuţiile s-au încheiat după o noapte albă, iar în zori au fost date publicităţii primele informaţii. Guvernul de la Atena a trebuit să facă promisiuni solemne şi să accepte o pierdere parţială a suveranităţii naţionale.

Dar acţiunea de salvare nu a vizat numai Grecia. Salvat a fost, în acest caz, şi sectorul financiar. Majoritatea datoriilor statului elen sunt la bănci private, investitori şi companii de asigurări. Iar prima tranşă din ajutorul acordat nu va ajunge la Atena, ci este menită să mai îndulcească amarul creditorilor care vor pierde sume uriaşe. Lobby-iştii băncilor au făcut, din nou, treabă bună prezentând scenarii de groază despre reacţii negative în lanţ şi despre o posibilă prăbuşire a întregului sistem din cauza unei ţări cu o economie neperformantă ca Grecia.

În realitate, Grecia e falimentară de multă vreme. Nu doar oficial. Nivelul datoriilor? 160% din PIB. Se preconizează că acesta va fi redus la 120 până în 2020, dar tot e mult. Adevărul e mult mai simplu: Grecia e la marginea prăpastiei, iar fondurile de investiţii o consideră ţară cu economie emergentă. Un stat cu un aparat administrativ uriaş, dar ineficient. De ce Troica (UE, BCE şi FMI) a ţinut sub cheie actualul raport? Poate pentru că, în filele acestuia, se găseşte adevărul; faptul că cele 130 de miliarde de euro nu ajung pentru a stopa declinul economic al Greciei.         

Prin urmare, măsurile ar trebui să fie ceva mai dure. Grecia nu poate fi obligată să părăsească Zona euro. Dar europenilor li se poate spune că salvarea acestei ţări presupune mulţi bani, pe o perioadă îndelungată. În locul asistenţei financiare, sub forma pachetelor de salvare, Grecia ar trebui ajutată să-şi redescopere potenţialul şi să atragă investiţii.

În primul rând însă, grecii ar trebui să-şi creeze un stat funcţional. Singurul lucru care ar ajuta ar fi declararea falimentului. S-ar putea întâmpla cel târziu în toamnă, când ceilalţi copii-problemă ai Europei - Spania şi Italia - se vor fi stabilizat financiar. Fondurile hedge pariază deja pe un asemenea scenariu.

Autor: Henrik Böhme, Claudia Ştefan
Redactor: Robert Schwartz