1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

USL păstrează o poziție ambiguă

17 februarie 2012

Preşedinţii partidelor din coaliția guvernamentală au semnat miercuri protocolul privind ratificarea de către România a tratatului privind guvernanţa fiscală a UE, în absența opoziției

https://p.dw.com/p/144HS
Liderul PSD Victor PontaImagine: AP

Opoziția a refuzat să semneze protocolul politic privind ratificarea de către România a tratatului de guvernanță fiscală, dar a făcut-o într-un mod ambiguu. Nici un lider al partidului nu a contestat în principiu prevederile acestui tratat care se referă la limitele deficitului structural și limitele datoriei publice.

Este practic imposibil ca un partid să afirme explicit că intenționează la un moment dat să provoace deficite irecuperabile sau măcar aflate în zona de risc. Și nu doar pentru că nici un partid nu are o imagine negativă despre sine, ci mai ales pentru că nu se poate anticipa întodeauna ce înseamnă deficit riscant.

De aceea guvernele au inventat noțiunea de ”deficit sustenabil”, adică deficit care, indiferent de dimensiunile sale absolute, poate fi acoperit din surse sigure și suficiente.

Totuși e ceva mai mult decât atât. USL, chiar dacă a lăsat să se vadă că nu e fericită cu aceste condiționări externe, a dat de înțeles că știe să pună în practică o politică bugetară prudentă și că acordă contextului politic și economic extern importanța cuvenită.

Fostul premier Adrian Năstase a reamintit el însuși performanțele macroeconomice ale guvernării sale când România s-a apropiat cel mai mult de limitele deficitului structural stabilit de tratatul de guvernanță fiscală. Președintele partidului, Victor Ponta, a spus la rândul său explicit (după consultarea cu socialiștii europeni) că va respecta tratatul și nu se va opune consacrării sale inclusiv prin modificarea Constituției.

Rumänien Ehemaliger Ministerpräsident Adrian Nastase
Fostul premier Adrian NăstaseImagine: AP

Liberalii ,ca parte a USL, au fost mai puțin categorici, iar fostul prim ministru Călin Popescu Tăriceanu a găsit că asemenea constrângeri sunt mai curând piedici în calea dezvoltării decât garanții ale creșterii. În cadrul alianței de opoziție, liberalii sunt, cel puțin aparent, un pic mai sceptici decât social democrații sau au argumente diferite. În orice caz, președintele PNL Crin Antonescu nu a dezmințit niciodată poziția exprimată de social-democrați.

Crin Antonescu
Liderul PNL Crin AntonescuImagine: picture-alliance/ dpa

Așadar opoziția nu semnează acordul, dar totuși nu se opune. Testul va veni de altfel în Parlament atunci când se va pune problema inscrierii prevederilor sale într-o lege sau în Constituție. S-ar mai putea spune că opoziția este oarecum de acord cu acest tratat, dar că nu îi place să afișeze acest lucru. Este așadar vorba de o ambiguitate provocată pe de o parte de o stare de nehotărâre, de o deliberare care nu a fost dusă până la capăt, iar pe de altă parte de chiar condiția de opoziție. Mai ales în circumstanțele relației cu președintele Traian Băsescu, USL se ferește să adopte o poziție afirmativă.

Într-o anumită măsură e un refuz tactic, dar e mult mai semnificativ faptul că Opoziția ca și întreaga societate au fost luate pe nepregătite. Dacă în Germania ideea limitării prin constituție a deficitului este discutată de multă vreme și, înainte de a fi recomandată la nivel european, a fost asumată la nivel național, România a părut că ”suportă” efectele crizei și că s-a lăsat mereu în voia împrejurărilor externe. Iar președintele a sosit la un moment dat cu o soluție mai înainte de a fi declanșat el însuși o discuție pe această temă. Soluția a părut să premeargă enunțului problemei.

Deocamdată, opoziția pare că cere timp de reflecție și că, presată de împrejurări, caută să imagineze condiționări plauzibile. Deputatul PSD Bogdan Niculescu Duvăz, de exemplu, a declarat, joi, că opoziţia va spune "da" ratificării tratatului de guvernanţă fiscală dacă UE oferă garanţii că fondurile pentru infrastructură destinate României nu vor fi diminuate. El a explicat că, din cauza nefolosirii acestor fonduri până acum, România riscă să aibă la dispoziţie, începând cu 2013, fonduri europene mai mici.

Există o logică aici, dar România nu a reușit să construiască drumuri și să atragă fonduri europene nici până acum, când a fost guvernată fără deficite limitate. Adevăratele obstacole par să fi stat în altă parte. Lucrurile nu sunt suficient de clare și de aceea, cea mai bună politică, pentru toată lumea, este cu siguranță transparența deplină și dezbaterea.

Autor: Horațiu Pepine
Redactor: Rodica Binder