1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Drama scriitorului Alfred Kittner

16 decembrie 2010

La Universitatea din Marburg s-a desfăşurat în anul 1989 un colocviu, intitulat „Necrolog pentru literatura germană din România“. Comunicările, textele, intervenţiile publicului au fost ulterior publicate într-un volum.

https://p.dw.com/p/QXmT
Alfred KittnerImagine: Archiv William Totok.

Alfred Kittner (născut la 24 noiembrie 1906 în Cernăuti, Bucovina - decedat la 14 august 1991 în Düsseldorf, Germania), un reprezentant al scriitorilor de limbă germană din Bucovina, a susţinut atunci că Sperber a fost cel mai bun prieten al său şi că doar el ştie cît de mult fusese acesta afectat de compromisurile făcute cu regimul comunist. Nimeni nu bănuia atunci că Alfred Kittner avea de îndeplinit sarcini "extraliterare"- tocmai pe lîngă prietenul său Alfred Margul Sperber, devenit un „obiectiv“ al poliţiei politice.

Un alt scriitor originar din România, Dieter Schlesak, a descoperit de curînd în dosarul său de urmărire informativă o sumedenie de note semnate de cineva conspirat sub numele de „Leopold Ludwig“. Cine anume se ascunde în spatele acestui pseudonim, reiese din documentele păstrate în arhiva CNSAS. Acolo există 2 volume ale unui dosar (R 249557) în care se află materialele în baza cărora se poate stabili identitatea lui „Leopold Ludwig“.

Dosarul documentează, de fapt, nimic altceva decît drama lui Alfred Kittner. În memoriile sale, apărute postum în 1997 la mica editură Rimbaud din Aachen, sub îngrijirea lui Edith Silbermann, nu există nici o aluzie la ceea ce s-a întîmplat între anii 1958 şi 1979. (cf. Alfred Kittner: Erinnerungen 1906-1991. Hg. von Edith Silbermann.)

În vizorul Securităţii

În toată această lungă perioadă, Kittner avea întîlniri cu ofiţeri de Securitate care încercau să primească de la el informaţii despre scriitori, despre viaţa literară din România şi despre intenţiile unor publicişti şi autori din Germania şi Austria.

În 1958, Kittner intrase în vizorul Securităţii care era interesată să afle amănunte despre scriitorii Alfred Margul Sperber şi Oscar Walter Cisek (1897-1966), mai tîrziu şi despre Paul Schuster (1933-2004), Dieter Schlesak şi Petre Stoica (1931-2009).

În urma unui interogatoriu, care a durat de dimineaţa la ora 7 pînă după miezul nopţii, Kittner a fost ameninţat că va avea de suferit represiuni dacă nu acceptă să colaboreze.

Într-un raport din decembrie 1958, se menţionează legenda audierii lui Kittner la regionala Stalin (adică Braşov) a Securităţii dar şi faptul că recrutarea s-a efectuat „pe baza materialului compromiţător“. Cu alte cuvinte prin şantaj. (cf. ACNSAS, R 249557, vol. 1, ff. 334-337.)

Die Akte Alfred Kittner
Imagine: Archiv William Totok

În analizele ofiţerilor de legătură, redactate de-a lungul următorilor ani, se spune despre Kittner, care acum apare în documente sub pseudonimul „Leopold Ludwig“ (mai tîrziu: „Lalu“ şi „Karol“ sau „Karol Andrei“) că nu lucrează cum trebuie, că furnizează informaţii nepolitice.

„La acest agent [e] de remarcat un aspect“ - scrie pe 29 ianuarie 1960 ofiţerul său de legătură - „şi anume acela că pînă în prezent, în notele date nu a scos în relief în suficientă măsură discuţiile politice purtate, ce au loc între el şi obiectiv, afirmînd că nu se discută.“ Superiorul notează pe acelaşi document: „Se pare că agentul nu redă discuţiile aşa cum se poartă. Trebuie mult lucrat cu el şi atras de partea noastră.“ (ibid., ff. 20-21)

În 1966, un ofiţer notează că el chiar „pare să fie şi nesincer cu organele noastre“. Într-un alt document, din 1971, în schimb, se menţionează că în urma verificărilor lui „Leopold Ludwig“ „nu rezultă aspecte de nesinceritate, rea voinţă, trădare sau deconspirare“. (ibid., ff. 39-40).

Die Akte Alfred Kittner
Imagine: Archiv William Totok

Kittner a încercat în toţi aceşti ani să se sustragă întîlnirilor, însă fără prea mare succes. În 1977, Securitatea renunţă la serviciile sale, însă fără să-i comunice această decizie. În acelaşi an este „reactivat“ de către Gheorghe Preoteasa, un ofiţer din cadrul Direcţiei I, care s-a ocupat de minoritatea germană din România.

În ultimă instanţă, Kittner s-a decis să se adreseze în scris Securităţii, ameninţînd că dacă nu îl lasă în pace se va sinucide. „Vă rog insistent să nu mă fortaţi să fac un pas necugetat. Sînt hotărît să mă sinucid, să mă arunc de la fereastră sau să mă înec dacă continuaţi cu propunerile Dvs.“, scrie Kittner. (ibid., ff. 373-374.) Într-un scurt referat, datat 31 ianuarie 1979, se menţionează că scriitorul fusese abandonat.

În 1980 Alfred Kittner a emigrat în Germania.

Autor: William Totok
Redactor: Rodica Binder

Addenda

- 2 texte transcrise din dosar plus o „caracterizare“ din 1975 (facsimil) la care se va menţiona şi cota: ACNSAS, R 249557, vol. 1, ff. 8-8v.

[31 ianuarie 1979.]

După o noapte de nesomn din cauza unor dureri vehemente de inimă provocate de gîndurile întunecate în urma propunerii Dvs. de ieri, am luat următoarea hotărîre fermă – fără revocare:

Nu sunt dispus, sub nici o formă, să fiu întrebuinţat ca şi informator. Am toată înţelegerea pentru necesitatea şi importanţa statală a serviciului Dvs., înţeleg deasemenea dorinţa Dvs., de a fi informat despre anumite atitudini şi evenimente, dar mă simt cu totul inapt pentru o asemenea sarcină. Sunt lipsit de simţul observaţiei, din cauza vîrstei înaintate, am o memorie foarte slăbită, trăiesc foarte retras şi văd puţini oameni; fiind poet şi nu numai poet, pe mine [mă] interesează foarte puţin politica – din cauza naivităţii mele şi lipsei mele de simţ practic, cu bun drept am fost poreclit, după titlul primului meu volum de versuri: „călătorul în nori”. În ultimul timp sufăr pe deasupra şi de tensiune ridicată de inimă din cauza firii mele emotive pînă la refuz, şi medicii, care m-au tratat, mi-au interzis ferm orice emoţie, orice efort psihic.

Dar întîlnirile şi discuţiile legate în mod inevitabil de sarcina, care-mi propuneţi, îmi provoacă totdeauna o stare de emoţie şi de nelinişte, care duce la o ridicare a tensiunii mele şi [se] poate termina pentru mine mortal! În ultimul timp sunt foarte distrat şi de aceea nu mă simt în stare să ţin secrete.

Vreau să trăiesc în liniŞte, vreau să creez, vreau să mă dedic nestingherit muncii mele literare ca poet şi traducător, vreau să servesc cu toate forţele patriei mele cu pana mea şi vreau să fac cunoscute valorile literare ale României peste hotare prin traducerile mele. Vreau să mă dedic cu totul acestei munci sfinte.

Vă rog insistent să nu mă fortaţi să fac un pas necugetat. Sînt hotărît să mă sinucid, să mă arunc de la fereastră sau să mă înec dacă continuaţi cu propunerile Dvs. Niciodată n-am să părăsesc ţara mea şi prefer să trăiesc în continuare sărac, într-un apartament [pe] care nu[-l] pot încălzi, decît să fug din ţară cum au procedat mulţi din cei, de care V-aţi folosit. Nu vreau ca să cadă o umbră asupra vieţii mele. Vreau să fiu lăsat în pace şi să trăiesc liber în patria mea liberă.

Cu tot respectul,

(ss) Alfred K.

ACNSAS, R 249557, vol. 1, ff. 373-374.

[31 ianuarie 1979.]

MINISTERUL DE INTERNE

Departamentul Securităţii Statului 31 ianuarie 1979.

- Direcţia a III-a - STRICT SECRET

- 3112/ DG/ 3685 Ex. unic

SE APROBĂ,

(ss) [indescifrabil]

REFERAT

- cu propuneri de abandonare a

colaboratorului „Karol Andrei".

„Karol Andrei” cu numele real KITTNER ALFRED născut la 24.XI.1906 cetăţean român de naţionalitate evreu, de profesie scriitor a fost reactivizat în luna mai 1977 cu scopul de a fi interpus diplomatului austriac „WILLY” cu prilejul unor acţiuni protocolare.

În perioada 1959-1976, „Karol Andrei” a fost folosit ca informator de către Direcţia I-a – fiind recrutat pe bază de material compromiţător.

După reactivizare „Karol Andrei” a adoptat o atitudine rezervată, a evitat întîlnirile organizate şi în ultimă instanţă a întocmit o scrisoare prin care cere să fie lăsat în pace deoarece el nu mai doreşte să fie informator. Dacă totuşi a dat cîndva informaţii a făcut-o deoarece a fost constrîns. A motivat că este în vîrstă, bolnav şi că nu mai doreşte să desfăşoare activitatea de informator.

Întrucît rezerva lui faţă de noi s-a manifestat încă de la începutul reactivizării nu i s-au trasat nici un fel de sarcini legat de obiectivele noastre.

Faţă de cele raportate PROPUNEM scoaterea din reţeaua informativă şi clasarea dosarului personal la C.I.D.

Ofiţer specialist II

col.

(ss) Dumitru Gh.

De acord

Şeful Serviciului

col.

(ss) Nardia I.

Dos.[arul] conţine 33 file numerotate.

(ss) [indescifrabil]

6.02.979

Dosarul conţine un nr. de 373 (trei sute şaptezeci şi trei).

7.03.1979

(ss) [indescifrabil]

ACNSAS, R 249557, vol. 1, ff. 375-376.