Dilemele morale şi pragmatismul politic

În cel mai scurt răstimp, viteza cu care politicienii creştin-democraţi îşi iau rămas bun sau abandonează pur şi simplu principii morale care păreau a fundamenta un program şi o atitudine a devenit de-a dreptul consternantă pînă şi pentru analiştii cei mai versaţi.

Partidul cancelarei Merkel s-ar afla într-o defensivă, devreme ce mai nici unul din vectorii programatici din anul 2009, cînd coaliţia creştin-liberală a preluat guvernarea Germaniei, nu mai este activ azi, în pragul noilor alegeri, remarcă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.

Dezbărarea de principii se vede cu ochiul liber, fiind de-a dreptul flagrantă şi, mai grav încă, galopantă, remarcă DIE WELT. Ziarul admite pe un ton concesiv că cel care se schimbă în permanenţă îşi este sieşi credincios, dar se întreabă totuşi care este esenţa, nucleul identitar al unui partid conservator, ajungînd la concluzia că indiferenţa şi confuzia s-au aşternut peste toate. Dar, a confunda această stare de spirit cu valorile liberalismului, ar fi o eroare, avertizează cotidianul citat. Fiindcă altele par a fi motivele succesivelor schimbări la faţă.

Creştin-democraţii lui Merkel năpîrlesc într-un ritm aiuritor. Serviciul militar? Superfluu! Energia nucleară? Mulţumim dar nu servim! Mamă şi gospodină? Un rol vetust! Taxe de studii? Luaţi-le! Salariu minim? Fireşte, însă… Şi acum, căsătoriile homosexuale. Ce-i drept, ele nu sunt tema preferată a Angelei Merkel, dar au fost impuse de calcule politice, consecinţa ultimă fiind preschimbarea Uniunii Creştin-Democrate într-o Uniune Pragmatic-Democrată, eligibilă de pătura largă de mijloc, a societăţii – deduce WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG.

Din estul luteran al Germaniei, cotitura făcută de creştin-democraţi este salutată cordial de MÄRKISCHE ALLGEMEINE din Potsdam în timp ce din mai septentrionalul Oldenburg, NORDWEST-ZEITUNG aminteşte că pentru evoluţia unei societăţi, pentru viitorul ei, nu toate formele de convieţuire matrimonială sunt egale între ele.

Dacă nu o crasă schimbare, măcar o nuanţare de atitudine faţă de Turcia, mai exact faţă de posibilitatea aderării acesteia la Uniunea Europeană, se distinge în politica actualului guvern de la Berlin, cu prilejul vizitei efectuate de Angela Merkel la Ankara. Acolo, şefa guvernului de la Berlin a încercat să reanime negocierile aderării Turciei la UE dar a făcut-o într-un moment în care locuitorii ţării de la Bosfor sunt cum nu se poate mai puţin interesaţi de a face parte din clubul european, relevă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Cu toate acestea, Merkel şi echipa care o însoţeşte nu s-a prezentat în faţa gazdelor turceşti în postura unei solicitante şi nu o va face nici în viitor, constată MÄRKISCHE ODERZEITUNG, ceea ce nu înseamnă că musafirei germane nu-i va fi dat să resimtă masiva sporire a încrederii turcilor în propriile lor forţe, cum de altfel s-a întîmplat şi cu prilejul vizitei premierului Erdogan în Germania.

Acesta, notează SCHWÄBISCHE ZEITUNG îi va pune sub nas cancelarei Merkel catalogul său de exigenţe şi revendicări: nici un fel de test de limbă germană pentru turci, în schimb, acordarea posibilităţii celor trecuţi de vîrtsa de 23 de ani de a opta pentru una din cele două cetăţenii posibile. Este ca şi cum puternicul dar iritabilul bărbat de la Bosfor ar da de înţeles că a apus vremea în care germanii credeau că le pot dicta turcilor cît au voie să întindă coarda.

Aşa stînd lucrurile, conchide BADISCHEN NEUESTEN NACHRICHTEN, după ce evidenţiază ascensiunea Turciei la rangul de putere mijlocie şi spectaculosul ei miracol economic, este mai mult decît limpede deja de pe acum că şansele unei influenţe a Bruxelles-ului asupra Ankarei sunt considerabil diminuate.

Dar Bruxelles-ul are acum şi alte griji, ceva mai mari. Criza datoriilor a ajuns în centrul vital al zonei monetare euro, prin situaţia precară a Franţei şi Italiei, anunţă DIE WELT pe prima pagină. Cît despre Londra, care ar dori să întoarcă spatele Uniunii Europene, nici ea nu stă pe roze de cînd agenţia de rating Moody’s a confirmat deunăzi ceea ce demult se ştia şi anume că economia Marii Britanii a intrat într-un impas, sesizează DE VOLKSKRANT din Amsterdam.

Iar de la Moscova, NOWYJE ISWESTIJA precizează că retrogradarea credibilităţii ţării de la triplul A constituie şi o lovitură dată premierului Cameron şi ministrului său de finanţe Osborne.