De unde vin banii pentru alegerile din Moldova?

Formaţiunile politice țin în secret adevărații finanțatori și prezintă în rapoartele lor financiare că sunt finanțate de cetățeni simpli. Potrivit celui de al treilea raport realizat, în perioada 16 octombrie – 5 noiembrie 2014, de către Asociaţia „Promo-LEX”, doar un concurent electoral (Partidul Comunist) a virat în fondul electoral mijloace din contul partidului, iar trei din 15 concurenți electorali (Partidul Liberal, Partidul Forța Poporului, Partidul „Democraţia Acasă”) au prezentat rapoarte financiare cu zero venituri și cheltuieli. Totodată, în această perioadă 743 cetățeni au contribuit la fondurile de campanie cu suma totală de 29 195 000 lei.

Presa din Republica Moldova, dar și asociațiile neguvernamentale, au scris de mai multe ori despre faptul că partidele își ascund adevărații finanțatori. Mai mult decât atât, se presupune că în spatele mai multor partide ar sta oligarhi care vor să acceadă în Parlament, iar unele partide ar fi chiar finanțate de Moscova. Comentatorul politic Sergiu Vatamaniuc consideră că aceşti bani provin din bugetul public sau al anumitor instituţii, de aceea transparenţa ar fi limitată. „În Republica Moldova, partidele sunt finanţate de oamenii de faceri care au un nume pătat şi un trecut dubios în spate. De cele mai multe ori se practică procedura clasică de a pune nişte membri simpli pe lista donatorilor, membri care la viaţa lor poate nu au avut asemenea sume de bani. Consider că este o gravă infracţiune să nu-ţi declari finanţatorii în faţa propriului electorat. Se creează impresia că aceste fonduri sunt furate sau obţinute ilegal, iar în spatele acestor bani s-ar putea afla vreun factor extern sau o persoană cu un trecut dubios care investeşte în partid şi urmăreşte să-şi satisfacă anumite interese prin intermediul partidului politic”, a declarat în exclusivitate pentru Deutsche Welle analistul.

O nouă campanie, aceleași obiceiuri

În cadrul monitorizării făcute de Asociaţia „Promo-Lex” s-au depistat mult mai multe încălcări ale legii de care se fac vinovate partide înregistrate în cursa electorală. Multe din acestea au devenit o tradiție în Republica Moldova. Ion Manole, directorul „Promo-Lex”, a declarat că echipe de campanie continuă să utilizeze tradiționalele întâlniri cu alegătorii - concerte electorale, distribuirea publicității promoționale, publicitatea stradală și în mass-media - drept instrumente de agitație electorală. „Monitorizările făcute de noi sesizează existența mai multor deficiențe ale procesului electoral cum ar fi, de exemplu, oferirea de cadouri electorale și utilizarea resurselor administrative. În plus, se organizează campanii electorale instigatoare și denigratoare, care strică imaginea mai multor partide. Sau un alt exemplu, ce ține de mass-media: Noi am observat că doar patru dintre concurenții electorali sunt predominant subiectul articolelor preluate de instituțiile de presă locale și regionale. În cadrul acestor monitorizări noi vrem să atragem atenția asupra acestor încălcări și să facem ca ele să fie prevenite pe viitor“, a declarat în exclusivitate, pentru Deutsche Welle, Ion Manole.

Este doar începutul

Dacă pe parcursul ultimilor ani mai multe formațiuni politice nu au fost vizibile prea mult, astăzi ele s-au mobilizat și duc o luptă acerbă pentru locurile din Parlament. În cursa electorală sunt înregistrate deja 18 partide, unele din ele având aceeaşi platformă. Din aceasta cauză, cei mai derutați sunt cetățenii simpli. Din cauza promisiunilor neîndeplinite la alegerile trecute și din cauza unor zvonuri cum că în spatele acestor partide ar sta politicieni corupți, mulți moldoveni se declară încă nedeciși, iar alții nici nu vor să meargă la vot. Dar, potrivit directorului general al Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău, Doru Petruți, campania electorală este departe de a fi încheiată. „Unele din partidele importante pregătesc un tur de forţă doar pentru ultimele trei saptămâni de campanie. Per total, campania electorală este o consecință firească a modului de guvernare din ultimii 4-5 ani. Partidele care au fost la putere sunt forțate și constrânse de propriile prestații și înțelegeri să se menajeze reciproc, să nu se atace, să nu dezbată și, în consecință, să nu se diferențieze. Cu teme utilizate și în campania precedentă, cu promisiuni greu de pus în practică în timp scurt (și asta electoratul știe), cu politicieni măcinați de scandaluri (inclusiv corupție), recuperarea terenului pierdut pe timpul guvernării pare un exercițiu foarte îndrăzneț. În schimb, partidele de stânga propun soluții miraculoase de rezolvare a tuturor problemelor, punând în prim plan nu propriile lor capacități și programe, ci “umbrele” precum Uniunea Vamală/Federața Rusă și politicieni considerați a fi buni la toate, viitori magicieni, capabili să rezolve toate problemele sociale și economice (gen Renato Usatîi)”, a declarat, pentru DW, sociologul.

Lupta între est și vest

Spiritele devin din ce în ce mai aprinse și din cauza luptei geo-politice dintre vest și est. Pe de o parte stă Rusia, care susține deschis anumite formațiuni politice din Moldova și ademenește țara în Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus. Săptămâna aceasta liderul de la Kremlin a avut o întrevedere cu Igor Dodon, liderul socialiștilor din Moldova, în cadrul căreia a promis muncitorilor moldoveni din Rusia, care au încălcat legislaţia migraţionistă, că li se vor ierta toate abaterile dacă vor reveni și vor participa la alegerile din 30 noiembrie. Pe de altă parte se află Uniunea Europeană, care susține actuala guvernare și oferă deschis susținere financiară Moldovei. În cadrul întâlnirilor din această săptămână cu oficialitățile de la Chișinău, UE a spus că va extinde asistenţa pentru Republica Moldova și va acorda acesteia un suport financiar, în următorii trei ani, de 410 milioane de euro. „Perspectiva europeană este o șansă pentru schimbare și modernizare. Numai cu o integrare europeană această perspectivă de modernizare poate fi atinsă. Drumul corect a fost luat odată cu semnarea Acordului de asociere. Primul succes este vizibil: Moldova este primul stat din Parteneriatul Estic care a obținut regim liberalizat de vize cu UE. Sigur că această apropiere nu este una de sine stătătoare, dar sprijinul UE și al Germaniei este în totalitate Moldovei, atât în privinţa reformelor interne necesare, cât și a provocărilor politice externe și regionale”, a declarat, în exclusivitate pentru Deutsche Welle, Peter Beyer, deputatul fracțiunii CDU din Budestagul german.