Cvorumul: o rană nevindecată

Deputatul PSD Florin Iordache a propus o lege de modificare a referendumului care reduce cvorumul de participare la 30% şi introduce în plus un cvorum de aprobare. Cvorumul la referendum este cu siguranţă un subiect nevralgic, dar problema nu mai poate fi amânată. O participare de peste jumătate din alegătorii înscrişi pe liste, mai ales când mulţi dintre ei locuiesc în străinătate este, practic, imposibil de atins. De altfel, aşa cum a arătat şi Comisia de la Veneţia în avizul din 17 decembrie 2012, cvorumurile de participare sunt mai degrabă o excepţie în Europa. Cele mai multe ţări practică un cvorum de aprobare. Un referendum îşi atinge scopul dacă, de exemplu, cel puţin 25% din alegătorii înscrişi au exprimat o opinie care prevalează asupra opiniei contrare. Cvorumul poate fi şi de 30% sau mai mare, deşi în acest fel cvorumul devine un obstacol. În definitiv cvorumul îşi propune să dea o soluţie pentru situaţiile cu abstenteism ridicat, dar în aşa chip, încât referendumul să păstreze o minimă legitimitate democratică.

După modelul celor mai multe ţări europene, România ar putea adopta un referendum cu cvorum de aprobare sau ar putea pur şi simplu să renunţe la cvorum. Să păstreze legea actuală ar fi riscant. Se ştie că la referendumul din 2003 privitor la Constituţia modificată, votul a fost prelungit cu încă o zi şi că prezenţa la vot a fost stimulată prin mijloace controversate. Tema Constituţiei nu reuşeşte pur şi simplu să aducă lumea la urne. Mai multe sondaje de opinie recente au pus în evidenţă că la un eventual referendum privitor la Constituţie nu s-ar prezenta la urne decât puţin peste 40% din alegători. Din 2003 şi până acum, situaţia a rămas nemodificată. Nici sistemul electoral nu a reuşit să aducă la vot mai multă lume, aşa cum s-a văzut la primul referendum organizat de preşedintele Traian Băsescu şi care nu a putut fi validat. Învăţând lecţia, preşedintele a organizat în 2009 al doilea referendum în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale şi exact în aceleaşi secţii electorale. Votul pentru preşedinte şi votul pentru referendum au fost legate uneori împotriva voinţei alegătorilor.

Ne amintim iarăşi că referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui nu a întrunit cvorumul şi că primul referendum de demitere s-a desfăşurat de fapt fără cvorum, tocmai pentru a se evita un eşec previzibil. Mai ales în ultimii ani, când aproximativ 3 milioane de cetăţeni români cu drept de vot au emigrat în diferite ţări occidentale, cvorumul nu mai poate fi atins, căci nu există încă o lege a votului prin corespondenţă.

În consecinţă este raţional ca legea referendumului să fie modificată, iar cvorumul de participare să fie eliminat, aşa cum recomandă şi Comisia de la Veneţia în Codul de bune practici cu privire la referendumuri. Proiectul propus de deputatul PSD Florin Iordache este însă redundant, căci propune simultan un cvorum de participare de 30% şi unul de aprobare de 25%. Corelarea celor două condiţii nu face decât să complice lucrurile inutil.