CSM seamănă cu CNA

CSM are, printre altele, rolul de a-i proteja pe magistraţi de presiunile politice care s-ar exercita asupra lor prin diverse mijloace. Decizia cea mai recentă a fost aceea de a sesiza inspecţia judiciară în cazul declaraţiilor făcute de Victor Ponta privind ancheta de la Lukoil. Ulterior, se pare că sesizarea a fost extinsă şi la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu şi la cele ale lui Varujan Vosganian (mediafax). CSM seamănă din păcate cu Consiliul Naţional al Audiovizualului. Şi acolo, dacă cineva cere amendarea postului B1TV, se găseşte automat altcineva care să pretindă amendarea Antenei 3 sau invers.

S-ar putea spune că, în cele din urmă, lucrurile stau bine, căci situaţia se echilibrează. Poate că la CNA nu se poate găsi un mod mai bun de funcţionare, imparţialitatea politică obţinându-se tocmai prin diversificarea componenţei partinice. Neutralitatea (albul) se produce prin amestecul culorilor, la fel ca în experienţa cu cercul optic. Dar, la CSM, acest lucru e nefiresc. În acest cadru, neutralitatea ar trebui să se manifeste în conduita fiecărui magistrat în parte. Este bine că CSM nu se mulţumeşte să-l cerceteze doar pe primul-ministru şi că evaluează şi impactul declaraţiilor preşedintelui, dar această lărgire a cadrului ar fi trebuit să se petreacă de la bun început.

Pe pagina de internet a CSM a fost publicat, miercuri 7 octombrie, un comunicat care anunţă sesizarea Inspecţiei Judiciare în ce priveşte declaraţiile premierului Victor Ponta. A doua zi însă, potrivit agenţiei Mediafax, CSM şi-a extins cercetarea şi la cei numiţi mai sus la propunerea judecătorului Horaţius Dumbravă şi a procurorului Gheorghe Muscalu. Judecătorul Horaţius Dumbravă a făcut şi o declaraţie concludentă: ”Contextul din zilele acestea, în care apar declaraţii ale Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, în care sunt devoalate date şi informaţii din dosare penale sau declaraţii ale Primului Ministru, domnul Victor Ponta, prin care sunt atenţionaţi procurorii cum trebuie în mod concret să-şi facă ancheta, impun ca CSM să ia atitudine împotriva oricărui act care ştirbeşte independenţa justiţiei şi erodează încrederea publicului în justiţie.” (Mediafax)

Impresia lăsată de această succesiune de evenimente este că CSM este condus pe o direcţie pro-Băsescu şi că se impune, când şi când, o reechilibrare. Despre judecătorul Horaţius Dumbravă nu avem temeiuri să spunem că ar căuta să-l favorizeze pe primul-mininstru, dar putem totuşi susţine că manifestă o vizibilă circumspecţie faţă de preşedinte. Recent, a reluat solicitarea sa adresată preşedintelui CSAŢ (Traian Băsescu) de a verifica prezenţa în CSM a unor ofiţeri acoperiţi. Solicitarea sugerează prin ea însăşi că magistraţii pro-Băsescu din Consiliu ar fi suspecţi. În fine, luptele instestine violente de acum doi ani din sânul acestui organism sunt dovezi şi mai bune că asistăm la o instituţie politizată.

Aşa cum spuneam, s-ar putea ca la CNA să fim nevoiţi să acceptăm ca echilibrul politic să fie obţinut prin conjugarea opiniilor partizane. Dar CSM este cel mai înalt for al puterii judecătoreşti, care ar trebui să aibă o poziţie cu totul independentă faţă de toţi actorii politici. Nu doar un magistrat sau altul, ci fiecare magistrat în parte ar trebui să probeze aceeaşi echidistanţă. Poate nu ar fi exagerat să cerem ca şi CSM să fie supus unui nou proces de reformă.