1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cota unică renaşte ca proiect

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti19 mai 2014

Liberalii propun din nou un program amplu de reducere a fiscalităţii pe toate palierele sale.

https://p.dw.com/p/1C2JZ
Imagine: Fotolia/Fantasista

Liberalii au propus un program economic pentru România, unul menit să scoată ţara din faza stagnării sau creşterii lente. Economia pare să-şi fi revenit, dar ritmul nu permite o convergenţă reală cu restul Uniunii Europene. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea cu ocazia unei prezentări privitoare la adoptarea monedei comune că în 10 ani de zile cu un ritm constant al creşterii economice cu 2% mai mare decât în eurozonă, România va atinge 60% din media UE. Aceste mici calcule arată că România ar trebui să cunoască o creştere de cel puţin 5% pe an pentru a putea aspira la acest obiectiv. Toată lumea este de acord că fără o schimbare de perspectivă şi fără curaj ţara nu va putea ieşi din cercul propriei neputinţe.

Programul pe care PNL îl propune dezbaterii publice şi care a fost lansat la finele săptămânii trecute mizează pe două conjuncturi: România a încheiat acordurile cu FMI şi nu face parte din zona euro, ceea ce i-ar permite o mai mare libertate de a-şi gândi politicile fiscale. Iată un enunţ semnificativ: ”Partidul Naţional Liberal consideră că politica fiscală trebuie să conducă politica bugetară, nu invers şi că este responsabilitatea Guvernului să adapteze cadrul bugetar la nevoile de dezvoltare a economiei şi ale cetăţenilor în această etapă istorică.” (pag 12, Principii)

Nu se vorbeşte aici despre condiţiile constrângătoare adoptate prin Pactul de stabilitate, dar acestea au fost criticate cu alte ocazii de liderii partidului care au formulat rezerve faţă de planul adoptării monedei comune în viitorul apropiat. Guvernul, călcând pe urmele PMP, a anunţat anul 2019 ca ţintă pentru adoptarea euro. PNL reprezintă în acest moment singura grupare politică semnificativă care cere amânarea adoptării euro şi folosirea intensă a răgazului obţinut pentru punerea în aplicare a unui program de relansare economică. Intenţionează liberalii să mărească deficitele bugetare? Ei nu spun acest lucru, dar susţin că bugetul trebuie să ţină seamă de priorităţi şi să aibă ca temei o viziune economică.

Liberalii propun ca măsuri prioritare generalizarea cotei de 16% pentru toate tipurile de taxe şi impozite, inclusiv pentru TVA, dar şi diminuarea aşa numitelor taxe parafiscale. Programul conţine şi măsuri aflate în vizorul actualului guvern cum ar fi revizuirea anuală a salariului minim pe economie în următorii 5 ani. Liberalii argumentează astfel: ”Creşterea salariului minim nu trebuie înţeleasă ca o măsură socială, ci trebuie pusă în contextul întregului pachet de măsuri fiscale menite a stimula economia şi al dezbaterii legate de apropierea nivelului veniturilor din România de cele din Uniunea Europeană.”

Guvernul PSD intenţionează însă la rândul său să mărească treptat salariul minim, (care va ajunge conform ministrului Rovana Plumb la 1200 de lei în 2016) şi prin corelare toate salariile funcţionarilor publici. Guvernul a aunţat că salariile tuturor bugetarilor vor creşte de la 1 ianuarie 2015, iar de la aceeaşi dată salariul minim pe economie se va mări, semestrial, cu 75 de lei. Liberalii propun în schimb ”stimularea profesiilor liberale şi a activităţilor desfăşurate în mod independent prin plafonarea contribuţiilor sociale la 3 salarii medii brute pe economie, aspect valabil şi pentru veniturile care depăşesc acest plafon”. Scopul vizat ar fi ”dezvoltarea clasei mici şi mijlocii”.

Programul liberal vorbeşte totodată despre o mai bună finanţare a sistemelor publice ”menţinând în acelaşi timp o structură suplă a aparatului de stat”. Este poate un eufemism pentru reducerea aparatului bugetar. În alt loc se vorbeşte într-adevăr despre ” revizuirea sistemului de instituţii publice centrale în sensul reorganizării şi restructurării, cu reducerea numărului de ministere”. În orice caz, este limpede că un asemenea proiect de relansare a economiei nu va avea sorţi de izbândă dacă PNL intenţioneasă să reediteze politica dintre anii 2005-2008, atunci când a existat o mare creştere economică, dar când personalul bugetar a crescut disproporţionat de mult.

Regăsim în acest program şi idei care fuseseră inserate în programul electoral al USL cum ar fi de pildă ”introducerea asigurărilor private deductibile” . Axa programului o reprezintă însă reducerea fiscalităţii în toate compartimentele sale, dublată de măsuri de combatere a evaziunii fiscale.

În esenţă nu e nimic nou, dar este un imbold la curaj şi imaginaţie într-un domeniu dominat de vechi inhibiţii. O critică profesionistă ar fi binevenită, dar nu una marcată de pasiuni electorale şi constestări apriorice.