1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Corupția sugrumă Moldova

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău30 ianuarie 2015

Basarabenii privesc cu jind peste Prut, în România, cum sunt arestați zilnic marii corupți, în timp ce în Republica Moldova aceștia continuă să-și subordoneze instituțiile statului

https://p.dw.com/p/1ETXB
Imagine: Fotolia/flyinger

Lupta dintre partidele politice pentru funcția de procuror general în Republica Moldova se dă ca pe viață și moarte – o funcție care prin definiție ar trebui să fie apolitică. Controlul politic asupra Procuraturii și asupra sistemului judiciar este singura posibilitate a marilor corupți, înregimentați în structurile puterii politice, de a-și recupera banii cheltuiți în campania electorală, de a-i înmulți pe seama unui popor adus la limita sărăciei și de a-i „pune la adăpost” pentru încă 4 ani. În trecut, în 2009-2010, presa a scris că funcția de procuror general a fost vândută pe bani grei de unul dintre partidele căruia îi revenise ca urmare a partajării funcțiilor, iar partidul despre care se spune că ar fi cumpărat-o atunci n-a mai „slobozit-o din mâini” până în prezent. Politicienii (atât vânzătorii, cât și cumpărătorii) se încurcă de fiecare dată în declarații când sunt întrebați despre acea „neagră tranzacție”.

Până atunci, dar mai ales după 2010, calitatea actului justiției în Republica Moldova a degradat substanțial. Așa arată datele organizațiilor internaționale. Implicarea judecătorilor în organizarea repetată a atacurilor raider asupra sistemului bancar, emiterea unor decizii judiciare în favoarea acelorași clanuri politico-oligarhice au compromis dramatic justiția, clasa politică, iar odată cu aceasta - însăși ideea de integrare europeană, percepută de majoritatea cetățenilor ca unică soluție în măsură să salveze Moldova de toate relele.

Pârtie pentru inculpați

Culmea, pe 19 ianuarie 2015, ex-ministrul de Interne (din perioada guvernării comuniste), Gheorghe Papuc, a fost condamnat definitiv în dosarul revoltelor stradale din aprilie 2009 (soldate cu devastarea Președinției și Parlamentului). Numai că sentința urma să fie pusă în aplicare începând cu 19 februarie 2015. Deși era în sala de judecată, Papuc nu a fost încătușat, iar poliția a primit abia a treia zi sentința instanței. Între timp, inculpatul a dispărut și a fost anunțat în căutare.

Centrul Național Anticorupție (CNA) din Moldova, instituție cu împuterniciri aproape similare cu cele pe care le are Direcția Națională Anticorupție (DNA), care face furori în România, este aproape invizibil. De la proclamarea independenței, nici un fost sau actual demnitar de prim rang din Republica Moldova nu a ajuns după gratii pentru acte de corupție, deși presa abundă în dezvăluiri șocante pentru care, mai înainte (în perioada sovietică), dacă se confirmau în instanță, era aplicată pedeapsa capitală.

Sincerități de la CNA

Potrivit juriștilor, procuratura și sistemul judiciar sunt atât de viciate de factorul politic încât nu mai pot reacționa conform atribuțiilor. „CNA a fost ţapul ispăşitor când s-a declanşat criza politică de proporţii în primăvara anului 2013. Atunci s-a transmis mesajul că e bine să nu facem justiţie la televizor, să vorbim despre anchete, deoarece acestea pot periclita parcursul european al ţării. Dosarele respective vizau oamenii activi ai ţării, exponenţi ai guvernării”, a declarat în luna decembrie 2014, pentru „Studio Sputnik-Moldova”, Cristina Ţărnă, director adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie din Moldova. „E paradoxal ce spun, pentru că, la nivel teoretic, nu există contradicţie între integrarea europeană şi lupta cu corupţia, iar la nivelul practic, când ai în faţă Acordul de Asociere cu UE, nu poţi vorbi cu voce tare despre problemele pe care le are Moldova. CNA a înţeles mesajul care i s-a transmis: că anchetele pe care le desfăşoară nu trebuie vociferate”, a menționat Ţărnă.

Funcționarul anticorupție a deplâns „lipsa voinței politice și lipsa sprijinului public” fără de care CNA „nu poate face prea multe în combaterea corupţiei”. „Este o chestiune de voinţă internă şi de integritate a politicienilor care conduc această ţară. Dacă vor să lupte cu corupţia, atunci să nu creeze impedimente artificiale – financiare şi de ordin legislativ, pentru ca o instituţie să poată fi eficientă”, a continuat directorul adjunct al CNA. Printre piedicile artificiale, Cristina Ţărnă a menționat: bugetul insuficient al CNA și tentativele de reducere a salariile angajaţilor CNA.

Mai grav nu se poate!

În 2014, Indicele Competitivităţii Globale a plasat Republica Moldova pe locul 126 din 144 la capitolul combaterii corupţiei. Potrivit Cristinei Ţărnă, „cel care trage cel mai mult Moldova în jos este corupţia judiciară”. „Corupţia judiciară este pe locul 144 din 144 de ţări care intră în acest clasament”, a precizat Țărnă.

Potrivit Transparency International – Moldova, mita anuală totală oferită de moldoveni se ridică la 1,286 miliarde lei moldovenești (1 Euro = 20 de lei). Mita medie plătită de reprezentanţii gospodăriilor casnice variază, în funcție de domeniu, cea mai mare fiind achitată la Procuratură (2780 lei) şi instanţele de judecată (2120 lei). Oamenii de afaceri plătesc cele mai mari mite în instanţele de judecată (8809 lei), pentru a câştiga achiziţiile publice (7000 lei) şi în birourile de avocaţi (4075 lei).

CEDO, unica „salvare”

Deoarece justiția se află la coada topului cu instituțiile publice în care moldovenii au „cea mai mare încredere”, tot mai multe victime încearcă să parcurgă cât mai repede căile interne de atac, pentru a se putea adresa la CEDO. Numai în 2014 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunțat 24 de hotărâri, cu 5 mai multe decât în 2013. Dintre acestea, în 21 de cazuri a fost constatată cel puțin o violare a Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Astfel, Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să achite compensaţii în mărime de 217.482 euro. Pentru comparație: în 2013 au fost achitate compensații în valoare de 315.363 euro, în 2012 – de 842.856 euro, iar în 2011 – 371.258 euro. În cele mai multe cazuri s-a constatat violarea dreptului la un proces echitabil; tratament inuman și degradant; violarea dreptului la libertate și siguranță; violarea respectului proprietății și a dreptului la respectul vieții private și a dreptului la un remediu efectiv.

UE și SUA sunt alarmate

Aflat la final de mandat, ambasadorul SUA în Republica Moldova, William H. Moser, a declarat că „principalul rău în Moldova este corupția”. Potrivit ambasadorului, corupţia a afectat grav sistemul judecătoresc. El a reiterat faptul că SUA și UE au învestit milioane de dolari pentru reformarea sistemului judecătoresc, a oferit suport tehnic, seminare pentru judecători şi reprezentanţi ai legii. „Unii judecători nu doresc să activeze transparent, să folosească computerele. Computerele pot face sistemul judecătoresc din Republica Moldova mai transparent, mai puţin corupt. Din păcate, rădăcinile corupției sunt prea adânci şi de aceea trebuie luptat din greu", a conchis ambasadorul american.

Potrivit Raportului Competitivității Globale (2014-2015), realizat de World Economic Forum, Republica Moldova are cea mai coruptă justiție din lume! Din cauza întârzierii reformelor în acest domeniu, în 2014, UE s-a văzut nevoită să taie parțial finanțarea reformelor în acest domeniu și a amenințat că o va face din nou, în timpul apropiat, dacă reformele vor stagna în continuare.