Corupţia, o afacere de familie

Cutremurul provocat săptămîna trecută de începerea urmăririi penale împotriva lui Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam și Ilie Sârbu și cererea arestării preventive a primilor doi a fost gestionat inteligent de PSD prin demisia (de onoare, desigur!) din parlament a lui Hrebenciuc. Pînă cînd Camera Deputaților nu va “lua act” de decizia președintelui grupului deputaților PSD, implicat conform DNA în dosarul retrocedărilor ilegale a 43.000 de hectare de pădure, acesta rămîne practic parlamentar și nu va putea fi arestat preventiv. Rămîne de văzut cînd se va întruni Camera pentru îndeplinirea acestei formalități. Și dacă o va face în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale.

Fiul lui Viorel Hrebenciuc, urmărit penal în același dosar al retrocedărilor, a fost reținut joi, 23 octombrie, pentru 24 de ore în urma unor percheziții la biroul acestuia și a audierilor în fața procurorilor. Conform unui comunicat al DNA, Andrei Hrebenciuc este cercetat pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de influență și spălare de bani. Din referatul procurorilor reiese că Viorel Hrebenciuc și-a implicat cu bună știință fiul în afacerea murdară a retrocedărilor: “pentru sprijinul oferit în exercitarea influenței pe lîngă decizionalii administrațiilor locale și ai Romsilva, deputatul Hrebenciuc Viorel ar urma să fie recompensat cu o suprafață de 12.000 de hectare, pe care o va primi prin interpuși, acesta fiind și motivul pentru care l-a cooptat în demersurile ce le realizează și pe fiul său, Andrei Hrebenciuc.”

Nu știm în acest moment ce curs va avea ancheta procurorilor DNA, cu ce soluții se va finaliza și cît va dura procesul în acest dosar de devalizare a patrimoniului Romsilva, cu un prejudiciu de peste 300 de milioane de euro. Însă dincolo de toate aceste necunoscute, opinia publică ar trebui să ia seamă de netrebnicia cu care un politician aflat la vîrful puterii atîta timp și-a implicat fiul într-o afacere necurată, în sarcina acestuia din urmă reținîndu-se și infracțiunea de spălare de bani.

Practica aceasta prin care un politician își inițiază copilul sau copiii în afaceri ilegale, aceștia folosindu-se de influența tatălui în urbea sau județul respectiv, nu este una singulară. Se cunosc numeroase cazuri în care odraslele politicienilor sînt combinate cu clanuri interlope, obțin contracte cu statul de milioane de euro, au de pe acum averi care nu ar putea fi obținute pe căi legale într-o viață de om. Mulți dintre aceștia se pregătesc de pe acum să intre în politică, să devină oameni respectabili, reprezentanți dedicați ai poporului. O dovadă este că și în actualul Parlament și-au găsit locul tați și fii, soți și soții, nași, fini, gineri, nepoți.

Vă mai amintiți de ministrul Integrării Europene din Guvernul Năstase, Hildegard Puwak? A fost obligată să demisioneze din funcția de ministru și ulterior din PSD în urma începerii urmăririi penale de către PNA împotriva fiului său, Mihai Puwak, dar și a soțului, pentru deturnarea de fonduri europene în valoare de 150.000 de euro. La cîteva luni după demisia ministrului, PNA a închis dosarul. Acesta a fost redeschis de DNA în 2007, iar în 2009 atît fiul cît și soțul au primit pedepse cu suspendare.

Nu spun că politicienii noștri își obligă copiii cu pistolul la tîmplă să intre în afaceri necurate. Dar ei văd de mici, la volanul bolizilor și din vilele făcute cadou la majorat cum “merg lucrurile” în societatea românească, cît de ușor se fac banii într-o societate coruptă atunci cînd ești protejat politic. Teama că și-ar pierde libertatea le e străină, la fel ca și părinților lor. Chiar dacă în momentul de față 10% din membrii parlamentului au probleme cu justiția, o credință de neînțeles că nu-și vor pierde libertatea și averile îi domină pe cei mai mulți dintre aceștia.

Un răspuns posibil ar putea fi în noul dosar în care procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Hrebenciuc și a lui Dan Șova, pentru trafic de influență. Conform stenogramelor, Hrebenciuc i-ar fi promis lui Șova că îl va sprijini să ajungă președintele partidului după înscăunarea lui Ponta la Cotroceni, cerîndu-i în schimb să inițieze o lege pentru amnistia și grațierea unor pedepse. După cum știm, o astfel de lege a fost la un pas să fie votată în așa-numita “marțea neagră”, în decembrie anul trecut.