Instituţiile de prevenire a violenţei, lipsă de personal

Ucişi, maltrataţi, abuzaţi sexual sau abandonaţi la voia întâmplării - statistica actuală privind victimele în rândul copiilor, prezentată de autorităţile germane, cuprinde doar cazurile extreme de violenţă înregistrate în 2014.

Cei mai mulţi copii afectaţi de violenţă au vârste sub şase ani şi sunt bătuţi zilnic. Sunt loviţi cu picioarele şi pumnii, înţepaţi sau opăriţi. Numărul atacurilor de acest fel a crescut în ultimul an cu aproape cinci procente. În fiecare săptămână a anului 2014 au murit în Germania doi copii, ca urmare a violenţei sau abandonului. În acelaşi an, au fost abuzaţi sexual 14.395 de copii.

Statistica prezentată de preşedintele Oficiului Federal pentru Combaterea Criminalităţii, BKA, Holger Münch, cuprinde doar cazurile care au ajuns la cunoştinţa poliţiei, în urma unor plângeri sau anchete. Numărul real al cazurilor de violenţă împotriva copiilor trebuie să fie însă mult mai mare. Reprezentanţi ai unor asociaţii de protecţie a copiilor confirmă această stare de fapt. Rainer Becker, preşedintele Asociaţiei germane pentru Ajutorarea Copiilor, care a colaborat la întocmirea statisticii prezentate de preşedintele BKA, ştie că există numeroase cazuri în care copiii sunt chinuiţi sufleteşte.

Privarea de afecţiune, lipsa dialogului, ameninţările şi umilirile, alimentaţia insuficientă sunt realităţi care nu sunt cuprinse în statisticile poliţiei. Medicii şi psihologii atrag însă atenţia că şi acestea sunt cazuri de extremă violenţă împotriva copiilor. Între urmări se numără insomniile, coşmarurile, angoasele sau dificultăţile de vorbire.

Cel mai grav este când copiii nu mai pot avea încredere în cei apropiaţi. În continuare, făptaşii provin cu precădere din mediul familial. Iar cazuri de violenţă împotriva copiilor "se înregistrează în ansamblul societăţii, nefiind o caracteristică a păturilor defavorizate", după cum subliniază sociologul Kathinka Beckmann, profesor în cadrul Universităţii Koblenz. Motivele care determină violenţa împotriva copiilor, mai ales împotriva celor cu maladii cronice sau handicapaţi, rezidă în suprasolicitarea totală a părinţilor sau în certuri între partenerii de viaţă. Sărăcia materială joacă şi ea un rol, dar nu unul determinant.

Numeroase legi au fost adoptate sau completate în aşa fel încât să fie asigurată o mai bună protecţie a copiilor şi tinerilor din Germania. Dar abia în anul 2000 s-a reuşit garantarea prin lege a "educaţiei fără violenţă". În anii 90 ai secolului trecut, legea pentru protecţia copiilor şi adolescenţilor a oferit de asemenea o gamă largă de terapii pentru victime. Părinţii care se simt stresaţi sau suprasolicitaţi se pot adresa unor centre de consiliere.

Între timp există şi numeroase iniţiative private de prevenire a violenţei împotriva copiilor. O casă de asigurări medicale a întocmit de exemplu un caiet de instrucţiuni pentru uzul pediatrilor, cu ajutorul căruia medicii îşi pot da mai bine seama dacă o rană este rezultatul unui accident normal sau a unui act de violenţă.

Şi Oficiul Federal de Combatere a Criminalităţii reacţionează la cazurile cuprinse în recenta statistică. Mai ales că documentul certifică şi amploarea fenomenului numit pornografie infantilă. Se doreşte de asemenea o mai mare implicare din partea organismelor internaţionale Interpol şi Europol. "Vrem să împiedicăm cu toate mijloacele suferinţele la care sunt expuşi unii copii", a asigurat în încheiere preşedintele BKA, Holger Münch.

Wolfgang Dick / i.a.

Vlad Drăghicescu

BKA, violenţă, protecţia copiilor